1. În primul rând, una a fost campania din Vietnam, alta cea din Afganistan. Nu cred că pot fi comparate.
  2. Nu știm care au fost obiectivele inițiale ale „războiului” din Afganistan. Se prea poate ca această coaliție, formată în jurul SUA, să fi urmărit doar uciderea „spiritului terorist” și a exponenților acestuia. Pe de altă parte, 20 de ani este cam mult pentru un asemenea scop... mai eficient a părut a fi COVID 19. Totuși, să ne gândim la un lucru: Abdul Ghani Baradar, șeful politic al talibanilor și posibil viitorul președinte, a fost eliberat în 2018 dintr-o închisoare din Pakistan la presiunea... SUA. Acum, Baradar este cel care gestionează întreaga situație. Poate este vorba și despre eliminarea unora și aducerea altora...
  3. Am pus între ghilimele „război” pentru că eu cred că am uitat semnificația acestui cuvânt. „Război” înseamnă atunci când provoci acțiuni concertate de distrugere a unei armate, implicit a unei națiuni. Asta presupune distrugerea a tot ceea ce se poate „transforma” în inamic. De exemplu, „loviturile chirurgicale” nu-și au locul într-un asemenea conflict, oricât de „medieval” ar părea. Ei bine, în Afganistan nu am asistat la așa ceva. Ba chiar la un moment dat un grup de militari din teatrele  de operațiuni au cerut președintelui SUA, printr-un raport, să înceteze cu „loviturile chirurgicale” și să li se permită să „măture” totul din calea lor.
  4. Mai devreme sau mai târziu, afganii trebuiau lăsați să-și „ia viața în propriile mâini”. Talibanii aproape că nu au tras un foc de armă și, în afară de 1-2 știri despre abuzuri religioase, nimic nu iese în evidență. Putem trage concluzia că națiunea și-a dorit o conducere talibană. Este însă foarte probabil ca și populația să se fi înșelat iar atrocitățile să înceapă în momentul în care lumea occidentală va „uita” pentru un timp de Afganistan.
  5. Vorbește cineva de industria de armament și interesele acesteia? Cumva trebuie găsit un alt loc de testare? S-a găsit deja? Să fi câștigat suficient cei din industria pharma iar acum este timpul altora?
  6. Americanii nu aveau cum să nu vadă corupția generalizată în care se zbătea țara. Vezi plata salariilor către soldați-fantomă. Vezi banii pentru reconstrucție sau fondurile date aiurea în vederea cumpărării bunăvoinței. Este clar că prea puțini dolari au ajuns la oamenii nevoiași. La urma urmei, acordul semnat la Doha este semnat de americani și talibani. Nu de altcineva.
  7. Statele vecine, Tadjikistan și Uzbekistan, au demarat la granița cu Afganistanul o serie de exerciții care seamănă izbitor de mult cu o... invazie. Dacă ne gândim că aceste țări sunt aliate Rusiei, dacă luăm în calcul și contactele susținute dintre Rusia și talibani, pare că „povara” zonei va fi preluată, în curând, de altcineva.
  8. Indiferent care ar fi fost natura războiului de 20 de ani, NATO-talibani, militarii români prezenți acolo nu au luptat și suferit degeaba. Ne-au ajutat să ne onorăm angajamentele față de o alianță precum NATO, au contribuit la limitarea terorismului internațional. Sigur, parada organizată în București, cu ocazia retragerii din Afganistan, a fost exagerată. Asta ca să ne exprimăm cu tot respectul față de cei căzuți în luptă, acolo. Rămâne de văzut în ce măsură experiența căpătată în Afganistan va fi folosită pentru crearea unei Armate Române moderne.
  9. Problema posibililor refugiați este una importantă dar prea puțin ridicată în atenția opiniei publice. Pot fi cauze care țin de incompetență dar și cauze deocamdată necunoscute, care țin de negocierile americani-talibani. Oricum, „factura” pare a cădea în sarcina Europei. Să fie vorba de cei „2% cotizație NATO”, doar cheltuiți altfel?

Presupun că există multe lucruri care pot fi luate în calcul. Eșecul ar putea consta în slaba capacitate de anticipare a rapidității cu care talibanii puteau ajunge la Kabul. Și aici este vorba de serviciile specializate ale armatei americane, mai puțin CIA sau NSA. Sau, poate, s-a lăcomit Baradar... Una peste alta, bănuiesc însă că emiterea unor „verdicte” acum, la cald, reprezintă o greșeală. Totul trebuie analizat „în context” și în funcție de ceea ce cu adevărat s-a întâmplat acolo în ultimii 20 de ani. Certă este o singură idee: trebuie revizuit sensul unui cuvânt altădată clasic - războiul.