Dincolo de declarații și discursuri, nu există argumente concrete care să susțină capacitatea de modernizare a partidului. Gruparea de la vârful PSD se dovedește tot mai mult încremenită în proiectul unei reforme care nu se mai întâmplă. Ca orice structură, construită cu obiectivul declarat de preluare a puterii, PSD este un partid care cultivă accesul la resurse al clanurilor din jurul său. Uneori resursele sunt materiale, alteori financiare, dar de cele mai multe ori influența care le produce pe primele două este cea mai importantă. 

Istorie cu parfum de viitor

Adrian Năstase, ex-președinte PSD, a fost produsul unui sistem pe care politicienii ultimilor 30 de ani l-au blamat cu ostentație. O personalitate cu o statură intelectuală pe care nu o întâlnim în actualul mediu politic dâmbovițean. Un arogant care nu și-a ascuns niciodată superioritatea, poate pentru că deseori era justificată. Un politician care a crescut la umbra unui partid (PCR) și a ajuns în vârful altuia (PSD). Prima sa soție, colega de facultate Ilinca Preoteasa, fiica fostului ministru de externe Grigore Preoteasa, a fost prima care l-a introdus  în cercul copiilor de nomenclaturiști ai anilor ’70. Actuala soție, Dana Năstase, este fiica vice-prim ministrului din perioada 1975 – 1981, Angelo Miculescu. Adrian Năstase a fost însă și diplomatul, iar apoi premierul, pe care istoria îl va reține pentru contribuția importantă adusă aderării României la NATO și integrării în Uniunea Europeană. La fel cum și Mircea Ioan Pascu sau Mircea Geoană vor rămâne miniștrii care s-au aflat în prima linie a efortului de afirmare internațională, în cadrul celor mai importante comunități la care am sperat încă de la începutul anilor '90.  

Ascensiunea politică a lui Titus Corlățean a început în anul 2001, când a fost numit consilierul personal al lui Adrian Năstase pe probleme de politică externă. Ulterior, a fost secretar de stat la Cancelaria premierului Nastase, ministru în două cabinete (justiției și externe), europarlamentar și deputat în mai multe legislaturi. Pentru a atinge punctajul necesar unei funcții de conferențiar universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Corlăţean a copiat integral, și publicat în anul 2012, propria carte apărută în 2011 (a cărei prefaţă a fost semnată de Adrian Năstase).  Altfel, Corlățean nu este un baron local, poate doar un pragmatic care și-a construit, cu perseverență, influența în partid. Și a conservat sistemul de promovare moștenit.

Consecvenți, liderii PSD își pregătesc cu grijă moștenitorii utilizând aceleași pârghii și proceduri care au avut succes în cazul lor. Victor Negrescu nu este doar fostul consilier (2008-2014) al lui Titus Corlățean, este și asistent personal la cursurile pe care acesta le predă la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. Astfel, în CV-ul europarlamentarului apare că este „cadru universitar” la această universitate, din 2009. De la nivelul unui lector universitar asociat (post încadrat fără concurs) Victor Negrescu a fost numit prorector, în anul 2019, deși cariera sa universitară nu recomanda sub nicio formă această funcție. Numirea a fost făcută de către rectorul SNSPA, Remus Pricopie, fosta propunere PSD pentru funcția de prim ministru, în 2020. Studiile sunt punctul forte al CV-ului tânărului Negrescu, că altfel cu munca nu prea s-a omorât. Sau mai bine zis a prestat ceva, dar mai mult așa, de primăvară, intelectual. Știm despre el că s-a născut în 1985, dar locul nașterii este încă un mister. Între 1997 și 2004, ca orice tânăr român care se respectă, a fost elev la două școli elementare din Bruxelles și apoi al unui liceu din Paris. Urmează 4 ani pentru obținerea unei licențe în științe politice la SNSPA și după alți 3 ani, titlul de doctor (ultimul an de doctorat îl parcurge la Paris, în București era mare plictiseală). Astfel, la 25 de ani, cu o diplomă de doctor în buzunar ajunge „cadru universitar” la SNSPA. 

Din punct de vedere politic, Negrescu și-a început cariera la 14 ani. În 1999  era membru al organizației de tineret a comunei Uccle din Bruxelles, iar în 2002 membru al Partidului Socialist din Franța, calitate pe care se pare că o are și în prezent. În 2008 era vicepreședinte al PSD sector 3, iar în 2020 și vicepreședinte al PSD Alba. De pe această poziție este numit, în echipa lui Ciolacu, vicepreședinte pentru regiunea de dezvoltare centru.  Astfel, un tânăr cosmopolit care nu a locuit în Alba Iulia nici cât Mihai Viteazu, iar în România mai puțin decât prințul Charles, este responsabil cu coordonarea unei regiuni alcătuită din 7 județe. Bine, nici acum nu locuiește Victor în România, majoritatea timpului o petrece pe la Bruxelles și Paris, de unde mai apare ca invitat telefonic pe la televiziuni. În anul 2014, când a fost impus pe listele PSD pentru un loc la europarlamentare, soarta nu i-a fost foarte prietenoasă așa că a trebuit să fie forțată Ecaterina Andronescu să renunțe la mandat pentru a i se face loc junelui de 29 de ani. În 2019 ghinionul poziționării „sub linie” a fost anulat de steaua norocoasă, redistribuirea locurilor lăsate libere după Brexit. Victor Negrescu nu este doar o stea a PSD-ului, pare mai mult o supernovă. În ce-l privește, cam totul „pare” cumva nefiresc. 

Un județ, o afacere, o familie

În comparație cu Paul Stănescu, alți colegi din PSD par simpli amatori, care nu au înțeles cu adevărat implicațiile și responsabilitățile sintagmei „baron local”. De la nivelul unei funcții de director al unei fabrici de conserve din Caracal, în care a fost instalat imediat după ce a terminat facultatea, în 1982, până la cea de parlamentar și secretar general al PSD, latifundiarul baron de Olt a adunat de toate: influență, proprietăți și o rețea de cunoștințe și relații, pe care le-a amplasat strategic pe la toate nivelurile. În perioada 1988 – 1991 a fost directorul IAS Studina, comuna vecină celei natale, Vișina. Aici, în obârșia familiei Stănescu, Paul ajunge director în 1992, iar fratele mai mic, Alexandru, inginer mecanic. Timp de aproape 16 ani cei doi frați construiesc cu migală și pasiune un imperiu agricol de peste 4.000 de hectare, care între timp a ajuns moștenire de familie. În anul 2004, tatăl fraților Stănescu, Constantin, este ales primar al Comunei Vișina și rămâne în funcție până în 2016. Paul Stănescu devine președinte al Consiliului Județean Olt în anul 2008, funcție pe care o ocupă tot până în anul 2016 când trece în Parlamentul României, ca senator, poziție pe care se află și astăzi. În Parlamentul României fratele, Alexandru Stănescu, a fost deputat în perioada 2012 – 2020. Ar mai fi fost și astăzi dacă nu și-ar fi băgat coada Cupidon. Întâmplător și recomandantă de „voce și talent” soția lui Paul Stănescu, Maria, a fost promovată, din profesor la Școala din Vișina, consilier în Ministerul Educației. 

În clanul Stănescu nu doar afacerile sunt păstrate în familie, dar și aventurile extraconjugale rămân tot acolo. Astfel, fiul fostului deputatului PSD Alexandru Stănescu, Florin Alex Stănescu, este tatăl biologic al copilului Iuliei Stănescu, soția lui Ștefan Stănescu, băiatul actualului secretar general al PSD, Paul Stănescu. Ștefan Stănescu, împreună cu un alt văr al său, Mihai, duceau mai departe moștenirea familiei fiind profund implicați în Agromecul Vișina. În încercarea de a-și curăța CV-ul de interese comerciale Paul Stănescu a trecut unele afaceri pe numele socrului mic, preotul Spiru Grecu din Corabia. Acesta, între timp, nu mai recunoaște dreptul cuscrului asupra unor societăți. Foarte atent cu rudele, de sânge sau prin alianță, Paul Stănescu și-a promovat și cuscra, Florica Grecu, în poziția de inspector general adjunct la ISJ Olt, dar nerecunoștința și adulterul au lăsat-o șomeră. Paul Stănescu, secretarul general al PSD este, într-o prezentare succintă, expresia modului în care „echipa Ciolacu” înțelege să aducă un aer proaspăt în partid

Un alt baron cu istorie lungă în PSD, Vasile Gliga, a demonstrat că până și funcțiile din partid se lasă moștenire, nu doar imperiul creat. Când în octombrie 2020 Gliga a anunțat că se retrage de la conducerea organizației județene Mureș, Consiliul Politic Naţional al PSD a hotărât să o numească preşedinte interimar al filialei pe Dumitriţa Gliga, fiica acestuia. Deși prestația Dumitriței, candidatul PSD la alegerile pentru șefia CJ Mureș, nu a fost un succes, aceasta a primit un loc eligibil, astfel încât din decembrie anul trecut este deputat în Parlamentul României. Drept recunoștință, Vasile Gliga a renunțat la funcția de vicepreședinte regional în favoarea lui Victor Negrescu. 

Europarlamentari PSD și vicepreședințși regionali: Benea, Negrescu și Manda

Când Jiul Trotuș se făcea

Dragoș Benea este un alt exemplu despre cum încearcă să se reformeze PSD cu personaje crescute într-o linie doctrinară care nu se va schimba niciodată, într-un partid tributar tarelor săpate adânc în ADN-ul său politic. Benea a înțeles încă la ieșirea din adolescență că secretul succesului în viață ar putea fi munca sau școala doar pentru naivi, băieții deștepți se poziționează lângă baronul local de unde învață și așteaptă cuminți să le vină rândul. În 1996, la 21 de ani, este numit șeful de cabinet al lui Dumitru Sechelariu, proaspăt ales în acel an primar al Bacăului, iar doi ani mai târziu șeful Corpului de control din aceeași instituție. Termină Facultatea de litere şi ştiinţe din Bacău în anul 1999 și, pentru că între timp acumulase suficientă experiență, la 25 de ani este numit viceprimar al Bacăului. În 2004 Sechelariu pierde Primăria din Bacău, dar câștigă tânărul Benea șefia Consiliului Județean. Pe care nu o mai lasă până în 2016 când ajunge senator în Parlamentul României. În cele din urmă, pentru că în cei 3 ani de Senat s-a remarcat prin absență, se mută cu interese și bagaje în Parlamentul European. Cum spuneam, aplecarea către școală n-a găsit ecou în preocupările actualului europarlamentar, așa că, în afara unei licențe procurată între două slujbe la Primărie și-a făcut timp doar pentru Colegiul Naţional de Apărare, pe care l-a bifat în anul 2005. Benea a preluat moștenirea politică a lui Sechelariu, dar a perfecționat metodele prin care și-a împrăștiat influența peste județul pe care îl subordonează. Astfel, declarația de avere ne relevă imaginea unui individ pentru care mai că-ți vine să faci un teledon. Singur întreținător al familiei, Benea n-are casă, n-are mașină, n-are împrumuturi sau depozite. Doar un teren de 3.000 mp și 2 ceasuri. Cu toate că mai multe investigații ale mass media din urmă cu câțiva ani demonstrau imensa avere și rețea de influență ale lui Benea acesta continuă să susțină că locuiește la părinți sau sub cerul liber. Concluzia firească este că nu întâmplător Bacăul a ajuns dintr-un oraș înfloritor o reședință de județ prăfuită. Cum altfel când unul din cei care s-au aflat la conducerea județului nu a reușit în 20 de ani să-și cumpere o garsonieră sau un Oltcit?! 

Coleg de promoție cu Benea, în anul 2005 la Colegiul Național de Apărare, a fost și Claudiu Manda, finul lui Valeriu Zgonea, dar pentru că nașu a fost un foarte mare admirator al SRI a mai absolvit și Colegiul Superior al SRI. După o carieră prin Parlamentul României și Claudiu tot la Bruxelles prestează în prezent. Implicat în numeroase scandaluri cu personaje dubioase de prin Craiova natală, unde primar este actuala soție, fostul ministru al muncii Olguța Vasilescu, Manda a fost din 2009 doctorand în Management al Universității Valahia din Târgoviște, de unde este, însă, exmatriculat in 2017. Același tânăr plin de potențial și perspective, aceleași alianțe politice și maritale din interes, aceleași controverse privind studiile și competențele ca în cazul celor menționați anterior. 

(O)poziție confortabilă

PSD intenționează să se reformeze cu vicepreședinți care coordonează dezvoltarea regională de la Bruxelles, cum e cazul lui Negrescu, Benea sau Manda. Indivizi cu trecut ascuns prin valurile de ceață ale biografiei și un prezent tulburat de CV-uri controversate (Benea și Negrescu) sau anchete ale DNA aflate în desfășurare (Manda). PSD și l-a ales președinte pe Ciolacu, primul lider al partidului care are o diplomă de licență incertă, ascunde în dulap schelete cât pentru un serial de groază și pentru care fiecare gângureală cu pretenții de discurs pare o scenetă din Winnie the Pooh. Vicepreședinte al partidului este Mihai Tudose, un fidel al serviciilor, secrete sau din zona lui „quid pro quo”, un șmecheraș cu limbaj colorat și miștocăreală de cartier. Secretar general al „noului” PSD este Paul Stănescu, un personaj cât definiția celebrei famiglia italiene, olteanul care supraviețuiește și prosperă după căderea sau decăderea șefilor săi. PSD propune opoziția în șoaptă sau pe tăcute a unui Dâncu fidel doctrinei și partidelor de „centru-‘nprejur” sau a unui Mihai Fifor dispus să trădeze pe oricine în favoarea oricui și consecvent unei singure politici, pasiunea pentru femei. 

Bărbații din PSD înțeleg original conceputul de opoziție: să ne așezăm partidul într-o poziție comodă pentru Putere.