Cât „valorează” SARS-COV 2? Între 2.700 și 5.000 de miliarde de dolari.

de Edward Pastia miercuri, 8 aprilie 2020
Încă din ianuarie se vorbește despre pierderile provocate de noul coronavirus economiilor mondiale. În fiecare săptămână au apărut estimări dar, până în urmă cu 1-2 săptămâni, marja de eroare era uriașă. Ce s-a schimbat? Marile economii ale lumii încep să anunțe, fiecare, un calendar al ieșirii din blocaj.
Analiza
Imagine articol
<p>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;Industriile au deja o imagine clară a pierderilor pe final de martie iar lista locurilor de muncă evaporate se conturează pe fundalul unor cifre cu 6 zerouri. Sigur că și așa, în actualele condiții, cifrele vehiculate sunt încă la nivel de estimări. Pot fi folosite doar ca bază de pornire în analizele viitoare. Însă, una peste alta, pierderile sunt iminente și greu de suportat de oricare stat de pe planetă. Eforturile vor fi uriașe iar rezultatele programelor de relansare sunt incerte. La întrebarea „în cât timp își va reveni economia mondială?” răspunsul nu este simplu: perioada oscilează, în funcție de cine răspunde și de partea cui este, de la 2 ani la 40. &nbsp;Așadar, cifrele de mai jos sunt rezultatul unor estimări pe întreg anul în curs. Folosiți-le ca atare și să ne rugăm împreună ca analiștii care le-au furnizat să fi greșit. Atenție, nu am folosit în acest material pierderile de pe piața de capital. La urma urmei, cotațiile bursiere sunt rezultatul unor mecanisme emoționale care țin mai degrabă de psihiatrie decât de economia reală.&nbsp;</p><p><strong>Trilioane aruncate pe apa sâmbetei</strong></p><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De-a lungul și de-a latul planetei, companiile suferă. Iar suferința, ca și în 2008, se traduce în șomaj și bani pierduți. S-a estimat că pierderile totale vor fi, la final de an, cuprinse între 2.700 și 5.000 de miliarde de dolari. Și peste 25 de milioane de oameni își vor fi pierdut slujbele. Cu 3 milioane mai mult față de apogeul crizei din 2008. În ceea ce privește pierderile Uniunii Europene, este estimată o reducere de 4,2% a PIB-ului european.</p><p><strong>ECONOMIA LUMII ÎN ZODIA COVID 19</strong></p><ul><li>Reducere PIB mondial: <strong>2,8%</strong> (față de 1,7% în criza din 2008)</li><li>(valoarea producției pierdute: între 2.700 mld. USD și 5.000 mld. USD – echivalent PIB România pentru 100 de ani)</li><li><strong>-25 mil. locuri de muncă</strong> (față de 22 mil. în criza din 2008)</li><li>Reducere PIB UE: <strong>4,2%</strong> (PIB UE: 15.300 mld. euro)</li></ul><p><strong>Statele dezvoltate sunt și cele mai afectate</strong></p><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cele mai importante țări din Uniunea Europeană, din punct de vedere economic, sunt și cel mai afectate. Blocajul actual dar și scenariul unei reveniri treptate au împins estimările la un nivel neatins nici măcar în timpul ultimei crize mondiale. Fiecare german ar putea încheia anul cu 9.000 de euro mai puțin contribuție la PIB-ul național. Per total, contracția acestui indicator va fi cuprinsă între 5 și 6%. În cazul Italiei, Spaniei sau Franței drama este și mai mare – se estimează că PIB-ul fiecărui stat se va contracta cu o medie de 10%. Iar cifra totală pentru acestea, și Marea Britanie la un loc, este dezarmantă - aproape de 1.000 de miliarde de euro. &nbsp;</p><p><strong>Germania</strong> (PIB: 3.400 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>5-6%</strong></li><li>(-150 mld. euro; 9.000 euro/cap de locuitor)</li><li>taxe și impozite: <strong>-35 mld. euro</strong></li></ul><p><strong>Spania</strong> (PIB: 1.245 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>10,6%</strong></li><li>(-135 mld. euro)</li></ul><p><strong>Italia</strong> (PIB: 1.800 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>14%</strong></li><li>-200 mld. euro pierderi în economie</li></ul><p><strong>Franța</strong> (PIB: 2.300 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>5-10%</strong></li><li>-150 mld. euro pierderi în economie</li></ul><p><strong>UK</strong> (PIB: 2.400 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>3,9%</strong></li></ul><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; În cazul țării noastre, în scenariul normal al actualului blocaj, pierderile totale ar putea ajunge la 22 miliarde de euro. O cifră mică în comparație cu vestul Europei dar mare dacă ne gândim că ar fi ca și cum statul nu ar încasa nimic la buget timp de un an. Vorba unui hâtru analist, bine că ne-am distrus țara și economia la timp, altfel pagubele ar fi fost de nesuportat.</p><p><strong>România</strong> (PIB: 220 mld. euro)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>7-10%</strong></li><li>România ar pierde 600 milioane euro pe zi la blocaj total. La doar 60% blocaj în economie, s-ar pierde 360 milioane euro pe zi. Timp de 2 luni acest lucru ar însemna 22 miliarde euro.</li><li>Rata șomajului: 10%</li></ul><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Culmea, China pare a fi cea care va pierde cel mai puțin - doar 2% din PIB-ul național. Repet însă avertismentul referitor la estimări dar adaug și incertitudinile vizavi de acuratețea raportărilor care vin dinspre acest stat. În Statele Unite atrage atenția rata șomajului estimată a fi înregistrată la apogeul crizei: 37%! Și ca să avem o idee despre ceea ce poate însemna o „banală” anulare a unei expoziții auto sau a Jocurilor Olimpice. O pierdere pe industria producătoare de 200 de milioane de euro iar pentru Japonia minus 6 miliarde de euro. În ceea ce privește industria turismului din Grecia, parte de care suntem extrem de atașați, cifra dezastrului depășește jumătate de miliarde de euro!</p><p><strong>China</strong> (PIB: 13.600 mld. USD)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>2%</strong></li><li>(136 mld. USD pierderi în economie)</li><li><strong>SUA</strong> (PIB: 19.400 mld. USD)</li><li>Reducere PIB: <strong>3%</strong></li></ul><p><strong>SUA</strong> (PIB: 19.400 mld. USD)</p><ul><li>Reducere PIB: <strong>3%</strong></li><li>Rata șomajului: 37% la apogeu, 13% în medie</li></ul><p><strong>DEZASTRE „PUNCTUALE”</strong></p><ul><li>Anularea salonului auto de la Geneva: <strong>-200 mil. euro</strong></li><li>Industria aeronautică: <strong>-113 mld. dolari</strong></li><li>Industria transport aerian: <strong>-250 mld. euro</strong> (-45% din activitate). Lufthansa a anulat 23.000 de zboruri, Air France și-a redus operațiunile cu 90%</li><li>Premiere League (UK): <strong>-1,2 mld. euro</strong>, iar pierderile însumate în primele 5 campionate ale Europei se vor duce la <strong>4 mld. euro</strong>.</li><li>Amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo: <strong>-6 mld. euro</strong></li><li>Industria turismului din Grecia:<strong> -522 mil. euro</strong></li><li>Turismul de business: pierderi globale de <strong>850 mld. euro</strong></li></ul><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; La ora la care citiți aceste cifre există foarte puține motive de speranță. Cu toate acestea, reziliența unor economii, combinată cu dinamismul altora, pot face într-un final diferența. Sunt însă factori care nu pot fi cuantificați acum. Important va fi ca la final, oamenii obișnuiți, cei care muncesc și formează orice companie sau stat din lumea asta, să aibă de ce să spere, să aibă de ce să meargă mai departe. Pentru că de prea multe ori FACTURA DE CRIZĂ a fost achitată exclusiv de ei.</p>