Sarmizegetusa Regia, jefuită și din punct de vedere contabil

de Pan Themis duminică, 28 iunie 2020
137,25 milioane de lei. Sau 28,3 milioane euro. Ce credeți că reprezintă această valoare? Un stadion? O nouă investiție în industria textilă românească? Un hotel? Realizarea unui site pentru guvern? Nici pe departe. Reprezintă „valoarea la zi” a Sarmizegetusei Regia, capitala Daciei. Fosta. „Reușita” aparține Consiliului Județean Hunedoara, încurajat de „experți” ai statului român. Sigur că nu folosește, poate doar dacă vrei s-o vinzi vreunui intreprinzător ca să caute liniștit brățări dacice.
Eveniment
Imagine articol
<p>În urmă cu mai bine de 8 ani, Consiliul Județean Hunedoara a primit pe inventar Sarmizegetusa. A luat și salba de cetăți din jur: Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie, Băniţa. Ce-a mai rămas din ele.... Obiectiv milenar, cu unul dintre sanctuare considerat al doilea sit megalitic din lume ca importanță spirituală, Sarmizegetusa Regia a devenit „perla” din portofoliul Consiliului Județean. &nbsp;&nbsp;</p><p>Totul nemaipomenit până când o minte luminată de la Curtea de Conturi din Hunedoara și-a făcut apariția la Consiliul Județean. A cerut să vadă valoarea contabilă a ruinelor fostei capitale a dacilor. Evident, toată lumea a dat din umeri. Că o fi, că o păți, de unde domnule? Nimic. Mintea luminată a trasat sarcină clară - „Găsiți valoarea contabilă a Sarmizegetusei!!”&nbsp;</p><p>Și s-au apucat de treabă. Consiliul a tocmit o firmă de evaluare care, acum, a dat verdictul: valorează 137,25 milioane de lei (28,3 milioane euro). Să recapitulăm: vorbim despre Sarmizegetusa, căreia după cucerire romanii i-au spus Regia, pentru a o deosebi de noua Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Ea a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac. Cetatea era centrul unui sistem defensiv strategic format din șase cetăți dacice din Munții Orăștiei.</p><h4>Ce avem pe inventar?</h4><p>Ca tot omul, ne întrebăm și noi, cum s-a putut produce o asemenea evaluare? Cineva a mers pe teren și a numărat ruinele, pietrele din sit?&nbsp;</p><ul><li>„Una bucată piatră pe care a reflectat Decebal înainte de luptă”. Valoare: 500 euro.&nbsp;</li><li>„Cadran solar antic, stricat”. Valoare: 100 de euro.&nbsp;</li><li>„Zid de care s-a sprijinit Traian după luptă”. Valoare: 50 de euro (nu există urma cotului)</li><li>„Spirtualitatea lu Zamolxis, on site”. Valoare: 5.000 de euro.</li></ul><p>Și așa mai departe. S-a ajuns la salba de cetăți. Evident, s-a ajuns cu greu, pentru că nu este un drum de acces în sensul turistic al cuvântului.&nbsp;</p><ul><li>„Gaură-n zid provocată de catapultă romană”. Valoare: 1.000 de euro.</li><li>„Zid dacic de protecție”. Valoare: 250 euro. (nu mai are tencuială)</li><li>„Teren interior, 2 ha”. Valoare: 10.000 euro (e intravilan raportat la cetate)</li><li>„Casă țărănească ridicată cu pietre din zidul dacic”. Valoare: 15.000 euro.</li><li>„Teren cu comori, 15 ha”. Valoare: 50.000 euro. (atenție la brățări!)</li></ul><h4>Moștenirea contabilă</h4><p>Atenție însă, lucrurile nu se simplifică de acum înainte. Dimpotrivă. Valoarea unui activ trebuie amortizată, contabil vorbind. Cei de la CJ Hunedoara trebuie să facă această operațiune lunar. Ok, să spunem că tot complexul „face” în iunie 28,3 milioane de euro. În iulie? Dar în august? A crescut sau a scăzut valoarea activului? În contabilitate, din câte am aflat, odată cu trecerea timpului scade valoarea, nu crește. Cum ar veni, „cadranul solar” ar trebui măcar reparat ca să adaugi ceva la „preț”. Sau poate că toamna nu se simte în aer spiritul lui Zamolxe așa că scade totul cu 5.000 euro. Belea mare.</p><h4>Batjocură și atât</h4><p>Sunt peste 27.000 de monumente istorice în țara noastră. Inventariate. În grija statului. Abia dacă UNUL SINGUR este recondiționat anual. Cam asta este strategia guvernelor României atunci când vine vorba de trecut, tradiții, moșteniri culturale. Nu ne pasă de absolut nimic. Istoria nu ar trebui tratată contabil. Sarmizegetusa Regia nu „costă” 28 milioane de euro. Noul stadion din Ghencea costă 200 de milioane de euro. Abia peste 2.000 de ani poate, ruinele stadionului vor căpăta un alt tip de valoare.&nbsp;</p><p>Una peste alta, Sarmizegetusa se află în patrimoniul UNESCO. Un sit istoric spre care ai un amărât de drum de acces iar zonele din jur sunt și acum răscolite de căutătorii de comori. Cât despre salba de cetăți despre care scriam mai sus se poate spune că sunt furate de localnici, bucată cu bucată. Au piatră bună pentru zidurile caselor, pentru garduri.&nbsp;</p><p>Acestea sunt problemele adevărate. Probleme care ar trebui să preocupe autoritățile locale și centrale. Altfel, vom ajunge să râdem despre propria noastră istorie. A, pardon, deja am început.&nbsp;</p><h4>Ce mai costă 28 mil. euro?</h4><ul><li>Tronsonul 3 al centurii Brașovului</li><li>Pasajul Doamna Ghica</li><li>1 Km din autostrada Comarnic-Brașov</li><li>8 mașini Bugatti Chiron Super Sport 300+</li><li>Stadionul Municipal din Sibiu</li></ul><p>Ca să vă faceți o idee despre absurditatea transformării contabile a Sarmizegetusei, a istoriei în general, trebuie să știți că un fotoliu (an de fabricație 1919) care a aparținut lui Yves Saint Laurent s-a vândut, la o licitație internațională, cu 22 milioane de euro.</p><p>Singura „veste bună” pentru noi, românii, este că nu numai guvernele noastre au, cumulat, un IQ sub 40 de puncte. Și britanicii au evaluat contabil Stonehenge. Detaliile nu au fost comunicate publicului, doar suma finală: 51 milioane de lire sterline. Fapt care a provocat un imens scandal în UK mai ales având în vedere că turiștii aduc venituri, anual, de peste 112 milioane lire sterline.</p>