Pandemia, „câmp tactic” pentru operații psihologice

În urmă cu câteva zile presa canadiană aducea în atenție utilizarea operațiilor psihologice ale armatei, pe timp de pace, împotriva propriilor cetățeni. Aceeași armată care ne asigură de câteva săptămâni poliția aeriană, întrucât avioanele F16 ale doctorului Ciucă zboară sporadic spre inutil. Ne-ar putea asigura poliția aeriană avioanele care circulă liber prin nordul țării, dar au și contrabandiștii mândria lor.

Forțele militare canadiene au planificat, ceea ce unii militari din interior au recunoscut a fi, o campanie de influențare a opiniilor, emoțiilor, atitudinilor și comportamentului populației civile în vederea combaterii pandemiei de coronavirus. Oricât de plină de bune intenții ar fi fost propaganda, utilizarea tehnicilor specifice manipulării maselor în astfel de condiții este un abuz regretabil. Dezvăluiri apărute încă din vara acestui an relevă faptul că Armata Canadei încerca operaționalizarea unui departament special care să-și orienteze activitatea împotriva propriilor cetățeni. Asta după ce în urmă cu 6 ani, aceeași armată, a planificat utilizarea unor conturi social media false pentru a desfășura propagandă în favoarea statului canadian. 

În România, mistificările prin care se încearcă creșterea nivelului de emoție la adresa armatei și promovarea unor false bătălii sau eroi sunt deja cunoscute. Deși documentată din mai multe surse și probată ca fiind un fals, legenda bătăliei de la Nasiriah, în care Ciucă al nostru a condus trupele române prin „foc și sabie”, nu a avut parte, încă, de scuzele publice ale impostorului. Pentru că se mizează pe memoria de scurtă durată a maselor, un alt simulacru de bătălie eroică a fost publicat pe pagina de Facebook a MApN, în data de 20 iulie 2021. Asta pentru a orienta opinia publică spre o atitudine de recunoștință și respect pentru cei care se întorceau, pe scut, din Afganistan. Adevărul este că doar conducerea politică și generalii noștri s-au întors înfrânți de acolo, ceilalți militari doar și-au făcut datoria. Este adevărat, uneori sunt dispuși să participe la construirea unor minciuni care alimentează aură „profesionistă” a generalului care și-a trădat camarazii pentru stăpânii politici.  

Kunduz, un Nasiriah din Afganistan

Acțiunea despre care povestește oșteanul din filmul amintit s-a întâmplat cu ocazia luptelor pentru eliberarea orașului Kunduz. Datele prezentate sunt, însă, distorsionate și avem serioase dubii că „povestitorul” știe despre ce vorbește. Dincolo de numeroasele incoerențe gramaticale și de exprimare, personajul nu stăpânește foarte bine nici limbajul de specialitate. În spatele câtorva clișee verbale își ascunde gravele carențe de pregătire. Dar, probabil, s-a considerat că așa devine mai credibil.  Cel care povestește nu cunoaște sau nu relatează corect coordonatele unei infiltrări. Din informațiile puse la dispoziția noastră, de unul din participanți, echipa în cauză nu s-a infiltrat nicăieri. A ajuns în zonă printr-un simplu zbor administrativ, la fel cum s-au întâmplat multe în Afganistan. 

Conform datelor, făcute publice de americani, numărul insurgenților a fost puțin sub 500. Militarii români, americani și afgani din forțele speciale au fost cantonați la casa guvernatorului și/ sau în apropierea acesteia pe întreaga perioadă a acțiunilor. În timp ce aceștia se odihneau la umbră, peste 1000 de militari din forțele convenționale afgane au eliberat orașul Kunduz. În urma acțiunilor militare 273 de insurgenți au fost uciși în luptă, dintre care 230 uciși de atacurilor cu drone. Focul asupra clădirilor pe care le ocupau militarii români a fost sporadic și nu a atins personal sau echipamente ale acestora. 

Încă un material de propaganda prin care se fabrică eroi gen cel de la Nasiriah. Încă o încercare de a construit bătălii la care poate am fost în vecinătate, dar pe care le-am privit de pe margine. Informațiile furnizate de sursa noastră pot fi coroborate cu înregistrările din centrele de comandă care au coordonat acțiunile din zonă. Batălia pentru eliberarea orașului Kunduz este un eveniment care poate fi documentat și pe Internet. Nicăieri în înregistrări nu apar faptele de eroism la care face trimitere povestitorul. Este o altă mistificare prin care MApN încearcă să-și fabrice legende aruncând în derizoriu tocmai credibilitatea celor care au fost cu adevărat eroi. Dacă s-a putut pentru generalul ajuns ministru, de ce nu ar mai utiliza și alții același scenariu?

Controlul, instrument coercitiv

Centrul de Operații Psihologice „Samoil Mârza”/ COpsPsy a făcut obiectul unor verificări atât de la nivelul Corpului de control al MApN cât și al SMAp. Rezultatul? Nimic nu s-a schimbat, nimic nu s-a întâmplat pentru a îndrepta sau elimina abuzurile care se întâmplă acolo. Cum ar putea să fie altfel când Corpul de control cultivă frauda și falsul pentru a promova în funcții ofițeri din interiorul acestuia, iar SMAp nu reușește niciodată să găsească vinovați pentru culpe evidente?! 

Este de notorietatea modul scandalos prin care un ofițer de la o structură subordonată Corpului de control a fost promovat pe o funcție de conducere în cadrul acestuia. Am mai scris despre simulacrul unui interviu pe care ofițerul în cauză nu reușea să-l promoveze, deși nu avea contracandidat. Frauda, falsul și abuzul în serviciu au fost filmate, documentate, comunicate ierahic, dar nu s-a dispus nicio măsură. Încă o dovada a faptului că ofițerul, „instalat” astfel într-o funcție de conducere, a promovat prin fraudă concursul: ulterior nu a reușit să facă față cerințelor postului, iar după câteva săptămâni de la numire a fost împuternicit pe o altă funcție. Ce s-a întâmplat cu cei care au cauționat această fraudă? Un fleac! au fost la rândul lor promovați.

Structurile de control sunt, de cele mai multe ori, utilizate ca mijloc de presiune sau represiune pentru eliminarea celor incomozi. Relevant este faptul că în ultimii 5 ani niciun comandant nu a fost schimbat din funcție urmare a unei acțiuni de control. Deși au fost nenumărate dovezile, unele atât de evidente încât nu puteau fi mușamalizate, măsurile dispuse au urmărit mai mult identificarea și pedepsirea celor care au adus în atenție abuzul sau corupția.

Comandanții, echipele de conducere și grupurile din jurul acestora gestionează structurile în interes propriu sau al superiorilor ierarhici care-i susțin în funcții. În fața incapacității celor responsabili cu controlul și corectarea derapajelor legale de a dispune măsuri, tot mai puțini sunt cei care îndrăznesc „să iasă din formație”. Cei care aleg să se revolte sau să divulge practicile care aduc aminte de organizări medievale și nu contemporane dau dovadă de foarte mult curaj sau, uneori, disperare. 

„Băieții deștepți” din Armată

Revenind la COpsPsy, aspectele care țin de mutilarea normelor legale și eludarea bunului simț pleacă de la vârf și se întind până la nivelul angajaților civili. Faptul că ele se perpetuează și s-au amplificat după ce unitatea a făcut obiectul unor controale este o dovadă în plus a inutilității acestora.

Col. Alin Ionescu, după ce a stat o perioadă destul de lungă împuternicit la comanda unității, a încercat să ocupe, mai întâi, funcția prin concurs. L-a respins comisia pentru că nu îndeplinea criteriul minim de studii. Fără a urma alte forme de pregătire, prin simpla echivalare a unor diplome, a fost acceptat ulterior la un alt concurs. Doar pentru că a reușit să-și dezvolte o rețea de cunoștințe și relații suficient de solidă. În cele din urmă s-a umplut de „respectul” subordonaților prin promovarea unui concurs la care a fost singurul participant.

Lipsa masterului de conducere, „depășită” printr-o echivalare dubioasă, este, însă, o practică des întâlinită în situațiile în care cel agreat trebuie să ocupe funcția. Un mod de operare pe care majoritatea celor din Armată îl cunoaște. Pentru cei indezirabili condițiile sunt draconice, cadrul legal este aplicat până dincolo de abuz, se caută orice subterfugiu pentru a împiedica și simpla participare la concurs. Pentru cei din grupul de interese de la vârful conducerii, cadrul legal este flexibil sau se utilizează diferite forme de echivalare pentru a atinge nivelul de studii minim necesar.

Comandantul are la dispoziție sporuri pe care le poate acorda în urma unor proceduri clare sau după bunul său plac. În multe cazuri se alege varianta a doua. Sporul pentru lucrări deosebite este cel prin care majoritatea comandanților își fidelizează sau recompensează loialiștii. Un spor care înseamnă un plus la salariu de peste 15-2000 de lei motivează inclusiv atitudini servile în interiorul unităților. Este motivul pentru care COpsPsy a avut cel puțin trei controale de la structur diferite, toate tolerând pe mai departe practic discreționare și lipsite de transparență.

Col. Alin Ionescu nu dispune măsuri pentru reparații care le-ar permite autovehiculelor unității obținerea ITP, dar mașina personală îi este spălată și reparată curent în atelierele COpsPsy. Șoferul de pe autobuzul unității, „promovat” responsabil cu întreținerea automobilului comandantului recunoaște că pentru un spor în plus este dispus să spele zilnic mașina „șefului”. Este însă doar un exemplu despre cum se utilizează resursele unității în interes personal și cum personalul este transformat în „furnizor de servicii”.

Fratele la controlul medical se cunoaște

Pe lângă sporuri și favoruri, promovările și misiunile externe oferă alte pârghii col. Alin Ionescu. Maiorul Pleșa,  provenit pe filiera indirectă, încadrat în unitatea menționată, este trimis constant în misiuni internaționale. Provocarea căreia trebuie să-i facă față ofițerul nu este misiunea cât vizita medicală. Maiorul a fost diagnosticat cu afecțiuni medicale care nu-l fac eligibil pentru astfel de misiuni, pe care conducerea le cunoaște, dar care sunt ignorate. Din considerație pentru intimitatea persoanei nu vom fi noi cei care să dezvăluim motivul pentru care ofițerul nu poate participa la misiune, dar suntem convinși că organele de control le vor sesiza.

Pe de altă parte, nu se împiedică cei din „echipa câștigătoare” în banalități gen cadrul legal sau controlul medical. În ce-l privește pe Pleșa nici nu este nevoie, acesta participă … prin reprezentant. Pentru a nu se supune emoțiilor unui control medical, care l-ar opri de la misiune, îi deleagă sarcina fratelui său. Sunt astfel serioase suspiciuni de fraudă și fals privind identitatea de care pot fi cercetați cei doi, dar se pare că toți cei cu responsabilități sunt dispuși să ascundă faptele. Falsul privind identitatea poate fi foarte ușor demonstrat printr-un laborator de recoltare și analiză a sângelui și verificarea fișelor medicale. Iarăși, lăsăm organelor de control plăcerea de a descoperi adevărul. 

Tot pentru misiuni externe la care au participat, deși cadrul normative, nu le dădea dreptul sunt suspectați de favorizare cpt Blagu și logodnica acestuia. La plecarea în misiune unul dintre cei doi (iarăși lăsămi organelor de control posibilitatea să-și demonstreze profesionalismul) nu avea nici măcar 12 luni de la întoarcerea dintr-o misiune similară.  

În situația în care Ministerul Apărării Naționale este condus la fel ca moșiile în urmă cu 200 de ani, de ce-ar fi altfel la nivelul unităților subordonate? Abuzurile, corupția și grupările de interese sunt prezente de la vârful armatei până la unitățile de mici dimensiuni din locații izolate. Poate chiar mai mult în astfel de situații. Sunt multe situațiile prin care abuzuri și activități incompatible cu haina militară ne sunt aduse la cunoștință. Le vom relata pe toate, măcar pentru a-i expune public pe impostori. La fel cum vom face și cu situațiile în care, deși încălcările cadrului legal erau evidente, măsurile dispuse au fost mai mult pentru acoperirea faptelor și exonerarea vinovaților.

panthemis11@gmail.com