Articole video

Candidații „vedetă” din PNL, PSD, USR pot arăta și altfel. Sunt și ei oameni, cu obsesii și slăbiciuni. Sigur că prin ochii unui artist în domeniul editării de imagine alegerile se pot vedea într-un mod la care nu ne-am prea gândit până acum. Una peste alta, „actorii” procesului electoral din 6 decembrie vor avea apoi un rol uriaș în „filmul” reconstrucției post-pandemie. Că vor câștiga sau nu vreun Oscar, mai puțin ne interesează. Ar fi suficient să câștige, prin fapte, respectul românilor.

De multe ori, în traficul din București, suntem prinși între problemele zilnice și cozile de mașini de la semafor. Nici nu mai auzim avertizările sonore ale celorlalți participanți la trafic. Este și cazul unui motociclist spulberat de o ambulanță aflată în misiune pe un bulevard aglomerat. Se vede în imagini că motociclistul își dă seama mult prea târziu că se apropie ambulanța. Apoi intervin martorii și echipajele de urgență. Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional.

Cam așa arată grija unei mare părți a clasei politice față de contribuabili. Exemplul de față, cu Decebal Făgădău, primarul Constanței, nu este singular. Este însă ilustrativ. Un pensionar este „pus la colț” de un individ, astăzi candidat, care se crede „Dumnezeul” urbei care l-a ales în urmă cu 4 ani. Mai rămâne ca Făgădău să promită constănțenilor salarii mai mari și, poate, pensii mai mari. Ce dacă primarul nu poate face asta… După modelul unui matematician-dezvoltator, candidat la București.

Două explozii extrem de puternice au zguduit din temelii capitala Libanului, Beirut. Zona portului, mai exact. Potrivit autoritățior, totul a pornit de la un vapor, la bordul căruia a izbucnit un incendiu. Ulterior, flăcările s-au extins către un depozit de azotat de amoniu. Bilanțul exploziilor este înfiorător: cel puțin 100 de morți, 4.000 de răniți iar 300.000 de oameni și-au pierdut locuințele. Mai multe state din regiune și-au oferit ajutorul autorităților libaneze.

Ploiești, anul de grație 20-20. Iată ce scrie pe pagina sa de facebook Dan Mihai Toma: „Vreau să vă uitați la aceste imagini! Da, nu se văd de la nivelul străzii, dar sunt la maximum 100 metri de blocuri (...)! Este produs petrolier de la Rafinăria Astra, resturi lăsate pur și simplu! Vreau să invit oficialitățile primăriei Ploiești „smart city" să vină să doarmă în blocurile din Sud să respire aer curat de seară! Vă invit în minunata zonă „Bariera București”! (...) Apropo, vin alegerile...”

Adevărate lupte de stradă au loc în SUA. Zile în șir, cetățenii revoltați de uciderea lui George Floyd, s-au răfuit cu forțele de ordine, au vandalizat și jefuit magazine sau au incendiat tot ce le-a ieșit în cale. Intervențiile președintelui american Donald Trump nu au reușit să calmeze populația, dimpotrivă. Scenele de violență stradală din SUA au șocat întregul mapamond. (imagini USA Today, The Guardian, Washington Post)

Unii ar putea spune că pandemia este de vină. Șoferii nu s-au mai urcat la volan de zeci de zile și, când au ieșit... În România, accidentele reprezintă un adevărat flagel – aproape 2.000 de oameni își pierd viața anual în accidente rutiere. În mai bine de 110 de ani, de când s-a inventat, automobilul a provocat în lume 110 milioane de victime! Zilnic mor în lume, pe șosele, 3.406 oameni. Accidentele sunt pe locul 11 în topul celor mai importante cauze de deces pe plan mondial.

Nava de război USS Portland a testat la mijlocul lunii mai un laser de mare putere. În scopuri militare, evident. Acțiunea a avut loc „undeva, în Pacific” și a avut drept scop doborârea unei drone. Laserul a fost dezvoltat de Northrup Grumman, al treilea furnizor de tehnică militară pentru armata americană. S-a remarcat și în domeniul aerospațial, producând cel mai scump avion din istorie, B-2 Spirit. USS Portland este o navă de transport vehicule amfibii din clasa San Antonio (generația 11).

14 mai este punctul de trecere într-o nouă fază a luptei împotriva SARS-COV2. Se termină carantina dar începe starea de alertă. Sau ar trebui. La mare, locul după care tânjim de cel puțin 3 săptămâni, pare să fie totul încremenit în timp. Cel puțin în sudul litoralului, la Mangalia. De-acum încolo depinde de noi, de „starea de alertă” a fiecăruia, dacă ne vom întoarce rapid la carantină sau depășim cât mai bine momentul.

Medicii de la Spitalul de boli infecțioase din Craiova au refulat astăzi, 9 aprilie, într-o .... horă. Ineditul moment a avut loc în fața spitalului. Unii internauți s-au grăbit să-i „judece” alții au aplaudat inițiativa. După cum se vede însă, regula distanțării sociale este respectată doar vizavi de „cercurile” horei nu și individual. Una peste alta însă, așa au simțit cadrele medicale de acolo, așa au făcut. Să fim și noi alături de ei.

În timpul în care autoritățile sunt ocupate cu prevenirea și combaterea COVID 19, defrișările par să fi atins cote uriașe, spun organizațiile de mediu. Nu sunt încă estimări privind cantitatea de lemn transportat dar, în unele zone ale țării, camioanele încărcate cu bușteni trec unul după altul. Nu își mai bate nimeni capul să verifice legalitatea acestora.

Nici nu s-au stins ecourile relaxării călătoriilor în ceea ce-i privește pe muncitorii sezonieri, că mii de români sunt dispuși să ia calea pribegiei spre o țară cu peste 100.000 de îmbolnăviri în urma infectării cu virusul SARS-COV2: Germania. Alte țări exportă în această perioadă echipamente medicale, de unică folosință sau nu, teste pentru depistarea COVID 19 sau alte produse de primă necesitate. România dă la export ce mai are și ea prin „depozite”: muncitori sezonieri în agricultură.

Este clar pentru orice om cu bun simț că una dintre cele mai importante soluții în aceste vremuri este legată de izolarea socială. Aceasta poate încetini ritmul răspândirii noului coronavirus. Spaniolii par să fi înțeles, încă de acum câteva zile, că se protejează pe ei, dar și pe ceilalți, stând acasă. În plus, această izolare ajută sistemul medical să preia mai puține cazuri fără să fie o presiune periculoasă pe sistem.

Grup Servicii Petroliere a anunțat încheierea cu succes a ranfluării navei Queen Hind. Epava a fost transportată și asigurată la cheu. Peste 100 de angajați și colaboratori ai companiei românești au lucrat non-stop la acest proiect. Echipa de 20 de scafandri a lucrat chiar și în patru ture. De asemenea, a fost mobilizată, pentru operațiunea de ranfluare, cea mai mare macara maritimă din bazinul Mării Negre, GSP Neptun.

La ieșirea din București, spre Constanța, te „lovește” panoul din imagine. Oare cine are alte gânduri după ce moare? Cum ar fi să-l întâlnească pe Scaraoțchi? Sau alt diavol. Ori numai pe Sf. Petru... Evident însă, întrebarea din partea de jos a panoului „publicitar” face toți banii. „Ești pregătit?” Păi... uite că este greu să răspunzi. Teoretic, așa ar fi normal. La urma urmei, trăim întreaga viață pregătindu-ne pentru moarte.

Așa arată Marea Neagră când este furioasă. Sigur, nu vorbim aici de furtuni năpraznice dar, la 60-80 de km/h, vântul poate răscoli cam tot ce mișcă pe litoralul românesc. La urma urmei, de la vremea rea, iscată din senin, i se trage și denumirea: Marea Neagră. Neagră nu la suflet ci la caracterul imprevizibil. Grecii pare că au „născocit” renumele.

Ce ar avea de câștigat românul în urma unei eventuale diminuări a contribuției la Pilonul II? Nu știm. Ei bine, în acest caz nu avem decât să privim înapoi în istorie, să vedem gradul de responsabilitate al statului român atunci când a venit vorba despre investiții financiare. Și aici, dragi români, avem un mesaj important pentru dumneavoastră. Când vine vorba de bani, nu există nici o diferență între capitalismul și comunismul românesc, indiferent despre ce perioadă vorbim.