Intitutul Cantacuzino a dobândit prestigiu în urma a peste 100 de ani de cercetare. Evident că, de ceva timp, institutul nu a mai produs nimic. În spațiul public a fost aruncată, la începutul acestui an, ideea că ar putea reîncepe producerea de vaccinuri în acest institut. Din păcate, realitatea contrazice această idee - lipsa de investiții își spune cuvântul iar în prezent Institutul Cantacuzino nu mai dispune de spațiul necesar (și adecvat) pentru producție. Indiferent că vorbim despre vaccinuri sau alt tip de produs. 

Culcat! Aviație inamică!

Institutul de cercetare arată acum ca și cum ar fi avut loc un bombardament. Se află într-o stare de degradare gravă, cele mai multe dintre clădiri sunt cu risc seismic ridicat, lucru pe care-l recunosc și reprezentanții institutului. „S-au realizat expertize tehnice pentru clădirile vechi, rezultând că majoritatea dintre acestea se încadrează în clasa I de risc seismic. S-au luat măsuri de evacuare a personalului și asigurarea unor spații de lucru temporare, în birouri tip container. Pentru asigurarea condițiilor optime de lucru, în anul 2018, s-a început procedura de construire a unui pavilion administrativ care, în acest moment, se află în construcție”. Evident, punctul de vedere conține o altă „minciunică” - decizia privind clădirea de birouri a fost luată în 2019…

Investiția se ridică la aproape 27.3 miloane de lei și este prevăzută în bugetul institutului, la capitolul „investiții din subvenții buget de stat”. Chiar dacă de mai bine de 7 ani institutul nu produce nimic și este susținut an de an din bani publici, prioritatea Ministerului Apărării este construcția unei clădiri noi de birouri. 

Poate vă gândiți că „spațiul de producție” este și el în plan. Ei bine, doar se analizează „oportunitatea”, după cum arată alt comunicat al celor de acolo. „Viitoarea fabrică pentru producerea de vaccinuri nu poate fi construită la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino, pentru că acesta se află în centrul orașului, o locație mai probabilă, la periferie, fiind Stațiunea Băneasa”. „Probabil” este cuvântul cheie. Probabil că vor mai trece mulți ani până când vor resuscita măcar o părticică din activitatea care a consacrat acest institut. O „decorație”, pesemne pe post de imbold, a oferit și președintele Klaus Iohannis la împlinirea a 100 de ani de la înființarea Institutului. Sigur, președintele Iohannis a mai fost la „Cantacuzino” și în 2015. Și va mai merge. Cu siguranță, atunci când va fi gata clădirea de birouri.

Pe de altă parte, ideea mult vehiculată că un astfel de institut trebuie să se afle „la marginea orașului” pentru a evita riscul de contaminare este absolut hilară. Dacă unui virus din China i-a luat 2 luni să ajungă în toată Europa, cât i-ar lua unui virus să „ajungă” din Băneasa pe Calea Victoriei??

Căpușele din Armată

După cum bine știți, de ceva ani, Institutul Cantacuzino este un obiectiv militar (de interes național, ar spune unii). Poate v-ați aștepta la o pază militară în zonă. Nici vorbă. Protecția perimetrului este asigurată de o firmă de pază, nu de armată.  „Paza Institutului „Cantacuzino” este realizată de firma S.C. RO-ARMY SECURITY S.A, în baza Ordinului ministrului apărării naționale nr. MS-98 din 17.11.2011, pentru că nu există personal militar specializat suficient pentru a asigura acest serviciu în toate locațiile institutului (București, Pantelimon, Băneasa și Dîrvari).” Acordul cadru a fost semnat în anul 2018, ulterior semnându-se contracte subsecvente. Ultimul este semnat pentru o perioadă de doi ani, până în decembrie 2022 și are o valoare de peste 1.2 milioane de lei.

Ce este Ro Army Security? Este una dintre firmele înființate ca sinecuri pentru generalii în retragere sau ca rampă de lansare pentru protejații șefilor din apărare. Ro Army Security a avut o cifră de afaceri în 2019 de aproximativ 21 milioane de lei, cu un profit de aproape 427 de mii de lei. Este deținută de Compania Națională Romtehnica SA, instituție de stat prin care Armata Română realizează toate importurile și exporturile de armament. Atunci când avea ce exporta... Romtehnica SA a avut o cifră de afaceri în 2019 de aproximativ 13.5 milioane de lei, cu un profit net de aproape 259 de mii de lei.

Cel care conduce Romtehnica SA este Nicolae Nasta, fost secretar general al ALDE. Este un personaj controversat, care și-a luat licența în Drept la 42 de ani, însă își ține diploma la secret. „În declarația de avere a lui Nicolae Nasta este menționat un împrumut de 245.000 de euro acordat fostului său asociat Valentin Vasilescu, cetățean cercetat de DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani. Pe lista datornicilor lui Nasta se află și Marian Petrache, fostul lider PNL de la Ilfov, care trebuie să-i restituie 75.000 euro”. (sursa: Newsweek) În anul 2019, politicianul ajunge la „Armamente”. Iar primul lucru pe care l-a făcut în momentul înscăunării a fost să-l dea la o parte pe Mișa Popic, directorul de la Romtehnica, un apropiat al fostului ministru Fifor.

Management virusat

Ultima mare reușită a conducerii militare de la „Cantacuzino” a fost să taie finanțarea unui proiect extrem de important pentru institut, mai exact pentru „Centrul Național de Expertiză și Intervenție în Microbiologie, Parazitologie și Entomologie Medicală”. Păi da, „Cantacuzino” nu este numai despre viruși, este și despre bacterii. Și despre multe alte lucruri. Revenind, finanțarea a fost întreruptă din incompetență, prin modificarea arbitrară a organigramei. Astfel că laboratoarele de referință, incluse în „lista instalațiilor de interes national” nu mai au bani pentru a-și susține existența. Aceste laboratoare trebuie să existe și să aibă întotdeauna la dispoziție tot ceea ce ar fi necesar să facă diagnostic „de referință" în caz de boli produse de bacterii, virusuri, paraziți sau fungi. 

Sau poate cineva din Guvernul României ar trebui să afle că angajații institutului sunt obligați să ia „probe de urină” de la poartă, pentru „analize”. Unde să se facă aceste analize? Laboratorul de specialitate este închis de mai bine de un an! Să nu mai vorbim de nerespectarea normelor sanitare, de umilința îndurată... Pentru cine se fac astfel de analize? Nu cumva pentru protipendada din MapN? 

Nu în ultimul rând, angajații civili, cercetători, experți sau oricine de acolo, trebuie să părăsească incinta după fix 8 ore de muncă. Nu au voie să mai muncească după program. Nu au voie să studieze, să cerceteze. Adevărul este că are logică. Unde să muncească, în viitoarea clădire de birouri? 

Batjocură

În 2017, Institutul a fost trecut sub Ministerul Apărării pentru a fi salvat de la faliment. Încă din acel moment, toți politrucii care s-au plimbat prin fruntea Armatei s-au dezis de responsabilitatea de a redresa ceea ce fusese, până nu demult, cel mai mare institut de seruri și vaccinuri din România şi din Europa de Sud-Est. Au închis ochii și s-au prefăcut că problemele nu există. Și-au bătut joc de niște specialiști care nu se „produc” peste noapte. Peste care trec ani grei de muncă, zi și noapte, pentru a ajunge în postura să fie cei care garantează sănătatea publică. „Cantacuzino” a ajuns acum o cloacă în care se discreditează, de-a valma, haina militară și halatul alb. Nu contează disperarea oamenilor de bună credință de acolo, nu contează disperarea unei populații măcinată de un sistem de sănătate la fel de bolnav ca și ei. Pe guvernanții români nu-i mai impresionează de mult soarta nației. Totul se reduce la furt, incompetență și minciună.