Talentatul domn Cîțu
Urmașul Brătienilor, Vasilică Florin Cîțu, încă președinte al PNL, puțin probabil să mai valoreze ceva în politica românească. Dacă ar fi realist, și n-ar continua să consume, fostul premier ar înțelege că nici n-a prea contat vreodată. Sunt atât de multe informații privind fapte și acțiuni reprobabile ale amatorului de safari cu leul românesc încât doar teama de dezintegrare a PNL îi conservă, deocamdată, poziția în partid. Cât despre funcția de la Senat, este doar decorativă. Un cățeluș de pluș care-și clatină, monoton, capul prin luneta unei Dacii achiziționată cu mari eforturi.
Vasilică nu dă doar din cap. Eliberează și cugetări personale despre întâmplări sau fenomene pe care, suntem tot mai convinși, le percepe halucinant. Ar fi cam singura explicație pentru inepțiile debitate fără discernământ. Recent, cîțul lui Iohannis se „cocoață” disperat pe o declarație a reprezentantului OCDE („v-am invitat pentru că PIB-ul pe cap de locuitor a crescut în România de la 30% la 63% din media OECD în ultimii 20 de ani”) și emite judecăți… nimicitoare.
„Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criza globală (…) Noi am luat nişte măsuri şi au fost cele bune, măsurile câştigătoare care au dus la o creştere economică peste aşteptări. O parte din români au beneficiat de succesul creșterii economice. Când vom termina reformele se va vedea în buzunarele tuturor.”
De ce să mai așteptăm finalizarea reformelor? În buzunarele majorității românilor se văd deja rezultatele guvernării Cîțu și beneficiile politicilor liberale. Trăim paradoxul populației care sărăcește pe fondul unei economiii care împrăștie prosperitate, pe hârtie. Unde se duce bunăstarea liberală sau cât de abil se ascunde? Cu foarte puține excepție, toate din motive subiective și care nu au nicio legătură cu activitatea Guvernului, nivelul de trai al majorității românilor a scăzut constant în ultimii doi ani. Media lunară a creșterii ratei inflației și a prețurilor pentru mărfurile alimentare și nealimentare a fost, în anul 2021, la nivelul anului 2005. Constant, după instalarea „Guvernului meu”, am alunecat către o sărăcie greu de contestat.
PNL către popor: „Bă, te bat până te compătimesc!”
Prețurile au crescut, chiar explodat, veniturile majorității au fost înghețate. Salariaților din educație și sănătate le-a fost acordat un procent mai umilitor decât suta de lei a lui Ceaușescu. Au beneficiat, în schimb, de o creștere de 30% a salariilor și pensiilor magistrații. Practic singura categorie socio-profesională care „simte” bunăstarea liberală este cea care avea oricum unele din cele mai mari venituri din România.
Guvernul României încearcă eliminarea clivajelor, mai ales pentru pensionari, și egalizarea veniturilor. Încearcă să le coboare pe toate. Preocuparea majoră este identificarea unei formule prin care să scadă pensiile mari. Cu procente care să le fie oferite celor aflate la limita subzistenței. Au primit ceva cei cu pensia sub 4000 lei. Altfel, CASS le-a anulat creșterea cu 10% unora, iar altora le-a diminuat pensia. Problema guvernanților nu sunt pensiile mici, la limita supraviețuirii, cât existența celor care permit un trai decent. „Omogenizarea sărăciei” este noul slogan al PNL.
Indiferent cum ar fi prezentate, creșterile de venituri (salarii și pensii) abia acoperă rata anuală a inflanției. Aceasta a urcat la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, potrivit INS. Un procent oricum mincinos, coborât artificial de prezumtivele măsuri de sprijin a populației după creșterea prețurilor la energie. În realitate compensarea a fost neînsemnată, iar anul acesta acoperă doar 2 luni. „Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflației va reflecta majorări de o magnitudine substanțială, atingând 8,6 la sută în trimestrul II 2022” comunica BNR în noiembrie 2021. Trebuie reținut, însă, că prognozele Băncii Centrale au fost mai degrabă optimiste și rareori nu s-au depășit cifrele estimate.
Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-noiembrie 2021 cu 6,4 mld. euro, la un total de 133,2 mld. euro, din care datoria publică directă a fost de 57,6 mld. euro, în creştere cu 300 mil. euro faţă de finalul 2020, când a înregistrat valoarea de 57,3 mld. euro, arată datele publicate de BNR.
Rata dobânzii a împrumuturile pe termen lung s-a dublat în 2021. Guvernul liberal, și social ulterior, au reușit să aducă România la nivelul anului 2013. Juristul Victor Ponta a preluat guvernarea cu un nivel al dobânzii de 6,5 pe care l-a dus la 3,49 când a demisionat. Economistul, cu antecedente de șofer turmentat, Vasilică Cîțu s-a dus în sens invers, de la 2,7 puncte la instalare a reușit să ajungă la 5,37 în doar 11 luni. Apoi a fost demis. Dottore Ponta, ieșit din jocul politic, poate susține cursuri de „coaching” pentru actualul premier și pentru președintele PNL. Trecut prin telenovela unui doctorat „subtilizat” din munca altora și prin poziția de președinte al PSD și premier, astăzi este istorie. Se pregătesc următorii doi.
Suferim de prea bine. Semidefinitiv
Dan Vîlceanu, ministru și prieten de Vama Veche cu Vasilică, a anunțat joi, 27 ianuarie, că România va pierde 2 mld. euro din PNRR. Pentru că am avut creștere economică vom primi mai puțini bani! Mai contează că am crescut pe datorie și inflație, iar banii mai puțini vin din granturi, nu din împrumuturi? ”România este victima propriului succes, pentru că am crescut mult mai rapid decât era estimat în PNRR şi sumele sunt ajustate”, ne șoptește conspirativ Cîțu. Comisia Europeană a prognozat creșterile în baza datelor furnizate de România. Ne-am furat căciula. Oltenește.
Nu spune nimeni, însă, cum se contractează PNRR-ul și în ce sectoare vor fi mai puțini bani. Cum nu se renegociază PNRR dacă sumele nu mai sunt aceleași? Din cele 14,248 mld.euro au rămas puțin peste 12 mld. euro. Bugetul PNRR este proiectat românește, iar PSD, supărat pe pierderea a 2 mld. euro, este alertat doar de sumele alocate capitolului Fond Local. De amăgirea prostimii se ocupă mass media și câteva sondaje.
Educația, sănătatea, digitalizarea, biodiversitatea, reforma fiscală și cea a pensiilor sau infrastructura feroviară sunt planificate să primească, exclusiv, fonduri din granturi. Sectorul privat, infrastructura rutieră, managementul deșeurilor și al apei sau turismul primesc banii doar din împrumuturi. Să mai spună cineva că PNRR nu e proiectat inteligent. Fondurile nerambursabile sunt mai greu de accesat și e normal ca educația și sănătatea să nu primească altfel. Deșeurile, turismul, infrastructura rutieră sunt cele mai bănoase pentru partid, așa că se califică pentru fondurile care se accesează cel mai ușor.
Mass media, inclusiv cea online, susține cu entuziasm Guvernul actual. Încă din prima zi lucrătoare a anului, câteva publicații s-au grăbit să-l citeze pe ministrul Daniel Cadariu, care anunța că PIB-ul României a atins nivelul record de 240 mld. euro în 2021. Nimeni nu a încercat să verifice sursa, chiar dacă lăudărosul nu a indicat vreuna.
La o lună de la epocalul anunț am verificat site-ul INS și pe cel al Eurostat. INS furnizează o actualizare din 21/12/2022 (sic!) , dar „Produsul intern brut în anul 2021 (date semidefinitive)”… lipsește. Nici datele definitive pentru anul 2020 nu sunt disponibile, doar cele „semidefinitive”. În limba română nu există cuvântul „semidefinitiv”. Așa suntem noi, mai clari în exprimare. Definitiv pe jumătate nu ne place.
Comunicatul de presă al INS din 12 ianuarie furnizează date doar pentru primele 3 trimestre din 2021. Pe site-ul Eurostat, doar Germania și-a actualizat cifrele anului anterior. Mulți nu au auzit de Cadariu, dar este ministrul care face politica lui Gheorghe Flutur în Guvern, așa cum parte din mass media face politica celui care plătește mai bine.
Este evident că bunăstarea pe care o anunță PNL ridică numeroase semne de întrebare. Nici nu este greu atâta timp cât fiecare dintre noi simte rezultatul devastator al politicilor liberale. Creșterea economică poate că există, iar noi suntem incapabil să o vedem și e doar o părere că ne-a scăzut nivelul de trai. Este nedrept să constați cum după tot efortul lui Cîțu și al PNL poporul nu le ridică imnuri de slavă. Lipsa de recunoștință a victimei este dezamagirea cu care trebuie să trăiască fiecare călău. Cifrele și statisticile sunt bune pentru colocvii și seminarii economice, pentru popor rămâne venitul net lunar, care doar întreține agonia de la o zi la alta. Dezastrul se ascunde în spatele unor cifre mai reci decât cinismul guvernanților.
