România are rolul principal în cadrul programului, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – MLPDA îndeplinind rolul de Autoritate de Management – AM, în timp ce, în plan secundar, Ungaria deține calitatea de Autoritate Națională – AN.

Deși ambele părți sunt preocupate ca banii să fie cheltuiți în interesul propriei țări, potrivit unor surse neoficiale, Budapesta își dorește cu ardoare preluarea AM pentru viitorul exercițiu financiar. Cu toate că noile regulamente recomandă păstrarea structurilor existente în exercițiul financiar actual. Iar în acest context trebuie precizat că partea română este pregătită și are capacitatea instituțională și financiară necesară pentru o trecere cât mai facilă la perioada de programare 2020+.

MLPDA a prezentat deja poziția României privind următorul exercițiu de programare, iar aceasta s-a bazat pe beneficiile pe care continuitatea le-ar aduce, în ceea ce privește pregătirea și implementarea noului Program de cooperare între România și Ungaria, atât în ceea ce înseamnă gestionarea eficientă a acestuia, cât și din perspectiva regiunii eligibile, a comunităților care trebuie să beneficieze de toate resursele disponibile.

Programele și beneficiarii

Aproximativ 1 milion de persoane, locuitori din comunități rurale, beneficiază de servicii îmbunătățite de intervenție în caz de urgență, în urma proiectelor care au prevăzut crearea și dotarea cu echipament performant de intervenție. Spitalele din regiune au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea și dotarea cu echipament medical a 58 de secții. Peste 20.000 de persoane sunt subiectul unor proiecte prin care devin accesibile oportunități de instruire, de formare și/sau de calificare, în așa fel încât gradul de atractibilitate pe piața muncii să crească.

În total, 101 de proiecte au fost selectate pentru a fi finanțate în contextul Programului, în sumă totală de aproximativ 186 de milioane de euro. Unul dintre cele mai reprezentative domenii este cel medical, un sector în care schimbul de informații și bune practici este fundamental pentru dezvoltare. Proiectele transfrontaliere includ oportunități de schimburi de experiență, telemedicină, protocoale medicale armonizate și/sau programe comune de instruire pentru specialiști.

România, nota 10 la absorbție

Prin implicarea activă a autorităților române care gestionează programul, nivelul de absorbție al fondurilor respectă planul financiar al programului, așa cum a fost stabilit cu Comisia Europeană. În prezent, programul a înregistrat o absorbție integrală a fondurilor puse la dispoziție de Comisia Europeană iar țintele financiare asumate pentru anii 2018-2019 au fost atinse.

În exercițiul financiar 2007-2013, Ungaria a îndeplinit rolul de AM pentru programul de cooperare de pe granița cu România. În acest moment, în situația în care țara noastră îndeplinește în prezent acest rol, în baza performanțelor obținute în prezentul program, există premisele unei implementări de succes, ce poate depăși rezultatele atinse în mandatul anterior deținut de Ungaria. În prezent, analizele financiare și estimările făcute la nivelul programului nu conduc la evidențierea vreunui risc de dezangajare, mai ales că trebuie avute în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra implementării proiectelor.

În vederea diminuării/eliminării riscului unei potențiale dezangajări, autoritățile de la București au pregătite planuri detaliate și măsuri adaptate, inclusiv în scopul simplificării și accelerării diferitelor procese (evaluare, contractare, implementare etc).

Programul a fost „faultat” de partea maghiară

Elaborarea cadrului legislativ și a procedurilor privind respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat (solicitat de către autoritățile de la Budapesta) a constituit un subiect complex și a temporizat derularea programului. 

În consecință, s-a demarat o evaluare privind incidența ajutorului de stat și, în baza acesteia, două scheme de ajutor de stat au fost elaborate și aprobate prin ordin de ministru, în anul 2017, în vederea reglementării ajutorului acordat beneficiarilor români și maghiari, ca parte a contribuției FEDR, precum și a ajutorului acordat beneficiarilor români, ca parte a cofinanțării naționale aferente. Totodată, în vederea asigurării recuperării ajutorului de stat/de minimis acordat ilegal și/sau utilizat abuziv, de la beneficiarii din Ungaria, a fost necesară amendarea Memorandumului de Implementare (acord între statele membre privind implementarea programului) cu prevederi specifice.

La nivelul proiectelor s-a constatat o capacitate redusă din perspectiva resurselor interne necesare în vederea implementării acestora, situația fiind mai accentuată în zona rurală, atât în România, cât și în Ungaria.

Procedurile de achiziții, „cuiul lui Pepelea” pentru ambele state

Slaba capacitate de a gestiona intern procedurile de achiziții publice este o altă trăsătură comună a beneficiarilor de pe ambele părți ale graniței, pentru care elaborarea documentațiilor de achiziții reprezintă un obstacol în implementarea proiectelor. Majorări ale prețurilor, lipsa forței de muncă și/sau a unor posibili executanți/contractori în regiune sunt, de asemenea, motive ale întârzierilor în implementarea contractelor de execuție lucrări. Unul dintre efectele negative constă în necesitatea de a relua procedurile de achiziție publică, fapt care conduce la deviații majore de la calendarele de implementare a proiectelor.

Care este viitorul programului în actualul context? Autoritățile române dau dovadă de implicare totală. Evident însă, Comisia Europeană deține ultimul cuvânt. Una peste alta, deși la nivel oficial toate par bune, frumoase și productive, o privire mai atentă asupra relațiilor dintre reprezentanții celor două state vecine relevă interese mult mai pragmatice ale vecinilor unguri și, de ce nu, în concordanță cu politica externă agresivă și dinamică promovată în cadru oficial de la Budapesta.

Sursa: transparentnews.ro (articol integral)