Salvatorul națiunii are soluții, nu are răspunsuri
Constant ne sunt propuși drept lideri providențiali persoane cu un trecut împovărat de numeroase semne de întrebare. Niciun politician aflat astăzi în funcții de conducere nu are o biografie lipsită de controverse. Toți, fără excepție, sunt vulnerabili și cu dulapul mai plin de schelete decât un film de groază. Probabil regula în politica românească este un trecut învăluit în ceață sau unul care să duhnească a impostură și minciună. O persoană compromisă este rețeta unui șantaj de succes.
România are nevoie de o reformare, împrospătare sau învigorare a clasei politice. Actualele partide parlamentare și cele câteva formațiuni care emit pretenții la viitorul scrutin electoral au demonstrat limite greu de surmontat. Invariabil ajungem să alegem răul cel mai mic, este parcă un blestem de care nu ne putem elibera.
A trecut mai mult de un an de la alegerile parlamentare și AUR nu reușeșete să se maturizeze și să gestioneze corespunzător valul de așteptare pe care și-a obținut procentele. Într-un sistem electoral democratic, în care este votat fiecare candidat, individual, și nu o listă de indivizi propuși de partide, AUR nu aduna mai mult de 4-5 parlamentari. În fapt, în afara celor doi co-președinți și a vulcanicei Șoșoacă, niciun membru AUR nu contează. Este un partid născut din frustrările națiunii și din disperarea de a vota și altceva. Majoritatea este sătulă de socialismul milostiv al PSD, neoliberalismul prosperității promis de PNL sau neomarxismul salvator al USL.
Recent, după o pregătire de aproape un an, susținută de o campanie agresivă în online privind iminența apariției mântuitorului națiunii, AUR l-a instalat pe Călin Georgescu președinte de onoare. Promovat ca alternativa câștigătoare pentru România și viitor prezidențiabil sau premier. În loc să capteze atenția, încă din primele zile ale aparițiilor publice, Călin Georgescu a reușit să stârnească polemici și să amenințe tot mai relativele procente ale partidului. Deși nu mulți auziseră de el, a fost suficient să apară la două televiziuni și pagubele sunt mai multe decât succesele. Afinitățile transparente față de lideri ai Gărzii de fier și incapacitatea de a-și asuma public convingerile sunt cel puțin bile negre.
Nu există niciun CV al lui Călin Georgescu disponibil publicului. Doar date culese de prin publicații online, toate, însă, utilizând aceleași surse primare, controlate de cei care-l susțin. Nu există informații despre ce a făcut în ultimii 10 ani, unde a fost angajat sau din ce și-a câștigat existența. Mai multe date oferă persoana prezentată de unele surse ca fiind soția sa. Cristela Georgescu este expert wellness, speaker motivațional și trainer holistic specializat în sănătate naturală, are competențe în nutriție integrativă, detoxifiere și regenerare celulară, iridologie clinică și terapii de echilibrare energetică. Diplomele care atestă specializarea sunt toate acordate de instituții din Statele Unite fapt care confirmă profesionalismul viitoarei Prime Doamne.
Foarte probabil Călin Georgescu își va clarifica aspectele mai puțin transparente din biografie. Poate va publica și un CV din care să înțelegem de unde vine, cu ce se ocupă și ce-l recomandă pentru pozițiile pe care este pregătit să și le asume. Până atunci rămânem cu prestația de la cele două televiziuni la care a fost invitat. Una l-a provocat cu intenția să-l decredibilizeze, alta a încercat să pună umărul la cosmetizarea unui debut neinspirat.
Cei neutri au rămas cu imaginea unui individ care nu răspunde niciodată direct și tranșant la nicio întrebare. Un discurs plin de clișee verbale care aduce permanent în atenție „întoarcerea la valorile sacre și renegocierea acestora”. Dacă sunt sacre cum le renegociem? Iar dacă o facem, la ce ne mai întoarcem?
Un orator lipsit de darul elocinței, un prezumtiv lider care nu reușește să provoace emoție, o apariție publică greu de digerat și care nu surprinde prin nimic plăcut. Aproape anost, fără umorul și dezinvoltura unei persoane care-și susține din convingere și pasiune cauza. În cele două apariții televizate președintele de onoare al AUR a propus mai mult imaginea unui angajat care nu este dispus să iasă din obligațiile fișei postului sau să-și asume inițiative personale. Cu excepția unor convingeri, cel puțin discutabile.
Călin Georgescu aduce în atenție un proiect de țară prezentat în urmă cu 7 ani și pe care îl resuscitează cu mândrie: „hrană, apă, energie”. Propune „un model de dezvoltare sustenabilă și o reîntregire spirituală a neamului nostru”. Senzația este că nu are nimic definit clar, că programul e mai mult un proiect, iar obiectivul principal este același pe care îl au toate grupările mai mult sau mai puțin politice – obținerea puterii în stat.
Farul călăuzitor și legăturile globale
Am încercat, totuși, să aflăm mai multe despre un posibil viitor prezidențiabil. Toate publicațiile îl prezintă pe Călin Georgescu ca fiind „doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila / CNDD, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma și coordonator pentru realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.”
Doctor în pedologie este foarte bine. Am mai avut un președinte profesor de geologie și unul expert în hidrologie, iar în țara asta dacă nu ești doctor ai trăit degeaba. Director executiv al CNDD este o funcție plină de greutate dacă nu ar fi vorba despre o Fundație ”independentă” care de peste 10 nu mai are activitate. Fundația s-a remarcat prin proiecte de protecția mediului, cu accent pe „monitorizarea păsărilor”. E corect! Păsările de pradă și păsăricile de pe lângă ele au făcut țara praf. Cât privește dezvoltarea durabilă în urma strategiilor scrise în secolul trecut, nimic nu este mai relevant decât sărăcia în care se zbate astăzi 35% din populație țării.
Călin Georgescu a fost, în perioada anilor 2010-2012, raportor special al Națiunilor Unite. Raportul său, prezentat în septembrie 2012, a evaluat efectele programului de testare nucleară al SUA, desfășurat în Insulele Marshall, între anii 1946 și 1958. O perioadă în care teritoriile erau sub tutela Națiunilor Unite, iar depozitarea și eliminarea produselor și deșeurilor toxice sau periculoase afectau grav drepturile omului. Numirea sa a avut la bază propunerea României. Ministru de externe la acea dată era pedelistul Teodor Baconschi, recunoscut pentru legăturile cu masoneria. În acceași perioadă, ambasadorul României la ONU era Simona Miculescu, fostă consilieră prezindențială a lui Ion Iliescu și o apropiată a lui Mircea Geoană, ambasador în SUA, numit de același președinte. Legăturile cu masoneria le-a negat, dar diagrama relațiilor personale spune altceva. Vom reveni.
Încercând să aflăm mai multe despre activitatea specialistului în dezvoltare durabilă aflăm că a fost și director executiv al „United Nations Global Sustainable Index Institute” din Geneva, între anii 2015 și 2016. Asta deși, încă de la înființare, fondator și CEO al Institutului este Roland Schantz. Georgescu apare într-o singură publicație din 2016, ca a autor al unui articol, dar este prezentat ca având legătură cu filiala din Viena, iar titulatura de „director executiv” este preluată de la fundația din România. Fiecare nou politician este eroul propriilor bătălii imaginare.
Cel mai mult stârnește controverse calitatea sa de membru al Clubului de la Roma, deși Călin Georgescu afirmă că și-a dat demisia din „think tank”. E mai greu să demisionezi dintr-o poziție în care nu ești angajat, motiv pentru care ar trebui clarificat când, cum și în ce condiții a fost angajat al Clubului de la Roma. Eventual cu ce remunerație, dacă tot dorește să fie persoană publică. Alte surse menționează și funcția onorantă de „secretar general al Asociației române a Clubului de la Roma” din anul 1999 și … până a demisionat, data demisiei fiind încă incertă.
În anul 2011 a fost inclus pe o „listă scurtă” a posibililor premieri alături de un alt membru marcant al Clubului de la Roma, Mugur Isărescu. În anul 2016 Federația “Societatea Civilă Românească”, o organizație care a felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei, îl propunea premier, iarăși, pe Călin Georgescu. Propunerea a fost pentru prima dată avansată de site-ul Sputnik Moldova, iar răspunsul candidatului a fost categoric: ”Sunt gata să fac acest lucru, știu ce este de făcut, am cu ce și am cu cine. Mă ofer să îndrum și să călăuzesc poporul român către libertate. Folosiți-mă!”
Ei bine, exact de asta avea poporul român nevoie, de încă un ”far călăuzitor”. De încă un lider care nu are îndoieli și incertitudini pentru că știe exact ce are de făcut. Cel mai mult ne îngrijorează faptul că Georgescu se exprimă fără echivoc și asupra echipei „am cu cine”! Dacă astăzi „cine” este achipa AUR, ajungem să ne fie dor de Vadim și Funar. Măcar ăia aveau un bagaj cultural pe care „haurul” nu-l adună de la tot partidul.