Florin Cîțu și-a început conferința prezentând o reușită remarcabilă. Agențiile de rating ne-au încadrat ca având un grad de risc scăzut, de la negativ la stabil. S-au bazat pe aprobarea PNRR și au avut în vedere perspectivele solide de creștere economică.

În evaluărilor lor, agențiile de rating au în vedere indicatorii din economie. Însă, o parte din evaluare ține cont și de evoluțiile politice. Ratingul „emis” de aceste companii are doar valoare pentru investitorii străini și pentru finanțatori. Nu influențează direct nivelul de trai. Iar apropo de „perspective”, producția industrială a ajuns în august sub media anului 2015, cu o scădere lunară de aproape 10%. Sau, contul curent. Deficitul acestuia este pe plus 55% față de anul trecut. Sau putem da exemplul falimentelor din 2021, în creștere cu 25% față de întreg anul trecut.

Premierul-demis, Florin Cîțu, vede și o reducere a deficitelor.

Da, ea există. Însă acest lucru se poate face și prin metode care afectează nivelul de trai pe termen mediu și lung: reducerea investițiilor în anumite domenii (cercetare-inovare de exemplu) - reducerea cheltuielilor în alte cazuri. 

Am câștigat încrederea investitorilor străini, spune premierul-demis. „Deci România merge în direcția bună”.

Greu de demonstrat o astfel de afirmație atâta timp cât un indicator statistic vital, nivelul investițiilor noi, de la zero, nu mai este public. Nu știm câți investitori au ales România, ce sume au investit, în ce domenii. Potrivit „Barometrului de Încredere Edelman 2021”, infodemia agresivă a alimentat neîncrederea generalizată în liderii societății. Dacă este să ne luăm după un sondaj IRES, 88% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Să spunem că IRES este „apropiat” de PSD și că rezultatele sunt umflate cu 20%. Bun, 68% pare cuiva un procent neglijabil?

Suntem foarte aproape de momentul în care toți românii vor simți și beneficiile creșterii economice. „După stabil urmează pozitiv”.

Și după pozitiv ce urmează? Premierul-demis a tot dat exemplul cu salariul minim care va crește de la 1 ianuarie 2022. Sau „reducerea” facturilor la energie. Sau amânarea acestora la plată. Acestea nu sunt măsuri de creștere a nivelului de trai, sunt măsuri temporare de protecție socială. Pentru că figurăm de ani buni cu aceeași cifră a cetățenilor aflați la limita subzistenței: 4 milioane. 

Florin Cîțu este convins că agențiile de rating nu se așteaptă la derapaje ale inflației în perioada următoare. 

La o inflație de aproape 7% este greu să mai crezi ceva, mai ales că și „locomotiva” UE, Germania, se confruntă cu aceeași tendință – cea mai mare inflație din ultimii 30 de ani. 

Despre pensii, unde există o lege care prevede creșterea lor, premierul-demis a fost foarte scurt: „Nu avem ceva concret”.

Există o lege pentru creșterea pensiilor. O LEGE. Dar ea nu se aplică. Te lauzi cu asta doar când ai pus altceva în loc. Mai bun, la timp. 

Florin Cîțu speră ca „România să nu intre pe mâna populiștilor și demagogilor”.

România este pe mâna „populiștilor și demagogilor” de 31 de ani. Nu s-au construit autostrăzi, nu s-au construit spitale, educația este distrusă, nivelul de trai ne plasează penultimii în UE. De când am intrat în UE. Și multe altele, le vedeți la tot pasul.

Nu veți vedea foarte multe țări din Uniunea Europeană cărora agențiile de rating să le schimbe ratingul de la negativ la stabil.

Absolut corect. Pentru că majoritatea statelor din UE nu au avut perspectivă „negativă”. Poate Italia... și vă aduceți aminte de Grecia, la un moment dat, acum mulți ani.

Florin Cîțu a vorbit și despre Sănătate. „Folosim toate resursele și v-am prezentat câte am făcut în ultima lună pentru a reduce acest impact, al pandemiei (...) V-am spus că sănătatea este o prioritate anul acesta și m-am ținut de cuvânt”.

În acest domeniu este foarte greu să contrazici. Ar trebui ca instituțiile abilitate ale statului să acuze, direct. În ultima lună au murit 6.325 de români de COVID 19. Sau 9 decedați pe oră. Sau câte unul la mai puțin de șase minute!! 6.325 victime, tot atâtea câte au murit anul trecut până la 21 octombrie. Este ca și cum ar dispărea într-o lună populația Ghimbavului! Nu există încă o statistică a celor care au avut boli cronice și au murit din cauza restricționării serviciilor medicale. Nu a crescut numărul cadrelor medicale de la ATI, există circuite separate doar în câteva spitale. Testarea a luat un pic de avânt doar pe baza testelor rapide. Medicamente pentru tratament antiviral nu există. Campania de vaccinare este o rușine, a devenit motiv de ură între cetățenii obișnuiți. Oare cum ar arăta „tabloul” dacă nu s-ar fi ținut de cuvânt?