Aveam și noi, gospodari din fire, niște economii puse deoparte să avem ce cheltui în caz de conflict armat și era să ne lase adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei, Iulian Gherghe, fără bani de praf de pușcă. Sigur că în această poveste ceva nu se leagă – adică am ajuns chiar în asemenea hal încât „santinela” a fugit cu „fondurile pentru război”?! Grozăvia este uriașă. Sigur, ne putem consola cu spusele lui Ian Fleming, transmise prin vocea lui Goldfinger: „Prima dată e întâmplare, a doua oară e coincidență, a treia oara este acțiune inamică”. Sau să ne gândim la francezi care, prin Alexandre Dumas, au introdus în istorie celebrul „cherchez la femme”. Americanii, mai practici, au venit cu William Goldman și mai recentul „follow the money”. 

Numai că în cazul evenimentelor recent întâmplate la DGIA, nimic nu poate să ne țină de cald. Nici măcar coincidențele despre care vom vorbi în cele ce urmează. 

Context în… „servicii”

Nicolae Ciucă îl are consilier personal de peste trei ani, indiferent că a fost șef SMAp, ministru sau premier interimar, pe gl.lt. (ret) Lupulescu Nicolae. Fost pilot al Elenei Ceaușescu (poziție de pe care legătura cu Securitatea e mai mult decât evidentă), fost candidat la șefia DNA, fost procuror în cazul accidentului aviatic de la Tuzla (unde vinovați au fost doar cei decedați) sau, mai spectaculos, cel care a clasat în două zile plângerea penală depusă de Elena Udrea împotriva lui Florian Coldea, Lupulescu încasează din salariu și pensie peste 7.000 de euro lunar. Consilierul doctorului Ciucă nu este străin nici de lucrarea de doctorat a doamnei Koveși, de dosarul lui Coldea (cercetat în urma unui accident de circulație, cu mașina SRI, în care se afla și Kovesi) de alte dosare ale generalilor Silviu Predoiu și Marcel Opriș sau de sprijinul dat pentru îngroparea dosarelor Revoluției și Mineriadelor. Un altruist îmbrăcat în haine de veșnic procuror. 

Omul cu arestul

Locotenent colonelul George Dorel Matei este judecător la Curtea Militară de Apel. Este eminența care a dispus arestarea preventivă a gl.mr. (rz) Iulian Gherghe, pentru o durată de 30 de zile pe baza probelor care au format „convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe”. 

Să ne amintim „breșele” din sistemul judiciar românesc și modul în care ele permit lui Dorel să demonstreze că Justiția e chioară.  Lucrarea de doctorat, susținută la Academia de Poliție în anul 2013, a fost demonstrată, de către Grupul de Investigații Politice, ca fiind un plagiat ordinar. S-a demonstrat inclusiv că autorul a copiat atât notele de subsol cât și greșelile din lucrările originale. Până la această dată, CNATDCU nu s-a pronunțat deși sesizarea este din 2017. 

Promovat la Curtea de Apel București în anul 2013, s-a remarcat imediat. În 2014 a condamnat o femeie la trei ani de închisoare cu executare pentru un furt minor de alimente dintr-un hipermarket. În 2015 a decis condamnarea Marianei Rarinca, la trei ani de închisoare cu suspendare. În 2016, a reușit să judece un dosar într-un singur termen. De fapt, în mai puțin de două ore, Dorel a consultat un dosar de multe volume și a dat o decizie definitivă. În speța respectivă a fost repartizat ilegal, prin decizie a conducerii Curții de Apel București, nu aleatoriu, prin sistemul electronic ECRIS. Nu este, însă, singura situație în care repartizarea lui Dorel s-a făcut ilegal. În anul 2018 a făcut parte din completul Curții de Apel București în care doi angajați ai Primăriei Sectorului 1 au fost condamnați la 6 ani 9 luni și 10 zile închisoare cu executare pentru că nu au răspuns favorabil unor sesizări ale... tatălui judecătorului Matei. De remarcat că Dorel nu făcea parte inițial din complet, l-a înlocuit ilegal pe un alt judecător. Asta în condițiile în care adresele către primărie erau trimise de pe emailul său, motiv suficient să nu se atingă de cauza respectivă. În ianuarie 2019 judecătorul George Matei face o cerere către CSM prin care solicită transferul la Curtea Militară de Apel București. Este „activat” cu gradul de locotenent-colonel cu puțin timp înainte să înceapă un control al Inspecției Judiciare, finalizat, în decembrie 2019, cu trimiterea în judecată disciplinară a lui Dorel. 

Lanțul slăbiciunilor

Ministrul Apărării Naționale a devenit celebru nu pentru „Bătălia de la Nasiriah” sau pentru că a fost militarul aflat în cea mai înaltă poziție care și-a permis să facă politică deși era ofițer activ. Ciucă a devenit celebru cu mult înainte de a se implica în jocul politic prin care Iohannis a refuzat numirea unui nou șef al SMAp și a prelungit un mandat expirat, în afara cadrului legal. Momentul de reală cotitură politică în cariera lui Ciucă nu a fost nici măcar numirea la conducerea Statului Major General. Erau atât de puține soluțiile, în urma impactului devastator al fostului doctor Gabi Oprea asupra Armatei, încât Nicușor pur și simplu s-a nimerit în preajmă. Ciucă a riscat totul în ziua de 20 aprilie 2017 când, într-o conferință de presă susținută în Poligonul Smârdan, a anunțat că România va achiziționa sisteme Patriot, iar procedura va fi demarată în acel an. Pentru că l-a susținut în declarații, Florin Lazăr Vlădică, secretar de stat la acea dată, în fostul Departament pentru Armamente, a plătit cu funcția. Grindeanu și Dragnea au negat la început intenția (era vorba până la urmă de aproape 4 mld. dolari). „Ce nu mi-a plăcut a fost declarația, [...] șefului Statului Major care a anunțat deja că va achiziționa rachete Patriot. Păi au finalizat procedurile? Nu e bine să aștept derularea procedurilor totuși?”. Întrebări de bun simț având în vedere că nu șeful SMG (SMAp acum) este cel care decide, pe persoană fizică, cu ce se înzestrează Armata.  Pentru declarații „nepotrivite pentru un militar care, indiferent de funcția sa, în mod normal execută ordine” gl. Chelaru, și-a prezentat, în noiembrie 2000, demisia. În 2005, când generalul Nicuț, șef al Direcției planificare strategică în SMG la acea dată, confirma, public, faptul că „România și SUA au ajuns la un acord pentru amplasarea unei baze militare americane lângă Constanța” a fost demis și el. Ciucă știa însă ce riscă, dar aerul rarefiat de la vârful puterii nu este cea mai bună soluție de oxigenat creierul.

Primăvara de catifea

De peste șapte ani la vârful Armatei sunt trei persoane care decid sau a căror infuență este, uneori, dincolo de limitele legale sau morale. Ciucă, Hăpău și Zisu. Inițial cei trei nu s-au bucurat de dragoste împărtășită. De departe Ciucă nu făcea parte din cercul restrâns al nivelului de decizie, iar personalitatea și caracterul nici nu-l recomandau să ajungă acolo. Este de notorietate faptul că gl.lt. Zisu ar fi refuzat să participe la ceremonia de instalare a lui Ciucă în funcția de șef al SMG, deși teoretic i-ar fi devenit șef. Doar insistențele ministrului Dușa și ale lui Hăpău au rezolvat situația. Hăpău este de aproape șapte ani șeful Direcției Generale de Informații a Armatei după ce anterior a fost, peste trei ani, șef al Direcției de Contrainformații. Zisu este de peste 10 ani șeful Comandamentului Logistic Întrunit, iar locțiitor îl are pe gl.bg Cristea Ionel, soțul directorului de cabinet al domnului ministru Ciucă, gl. bg. Cristea Paula. Se pare că, până la urmă, „cercul” Puterii este mai mult un… cerculeț.  

Își face Ciucă ordine prin dulap în perspectiva alegerilor prezidențiale de peste 4 ani? Dottore așa visează și sunt câțiva în jurul său care îi alimentează delirul. Ce are Ciucă în dulap? În primul rând foarte multe abuzuri în ce privește politica de personal. Ordine modificate peste noapte doar pentru a sprijini camarila din jurul său, soluții imorale, ilegale sau pur și simplu lipsite de consistență profesională doar pentru că îi servesc interesele. Mai are Nicușor și achiziții care trenează sau care au fost anulate din vina beneficiarului, angajamente financiare pe sume care ar acoperi bugetul pentru pensiile militare pe mai mulți ani și promisiuni către susținătorii săi externi. Ministrul Ciucă mai are și o soție… cadru militar la DGIA. Ei bine, se pare că Ciucă însuși a fost printre cei care și-au activat nevestele în baza celebrului ordin de ministru M 124 din 2017, ordin care a umilit militarii de carieră în beneficiul unor soții de general, rude sau „prietene”.  Cum spuneam, prietenia dintre Ciucă și Hăpău a fost la un moment dat destul de solidă. Între timp, sursele noastre confirmă că doctorul Ciucă a ajuns să sufere de „Complexul/sindromul lui Dumnezeu”, așa că Zisu s-a detașat și s-a întors cu fața către El, iar Hăpău a rămas cu credința în suflet.

Gl.mr. Iulian Gherghe era cunoscut în interiorul Armatei ca un „lup singuratic”. Fără să fie implicat în jocuri de culise și grupuri de interese a fost promovat adjunct al șefului DGIA, funcție de 3 stele, când era doar colonel. A fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Hăpău. A primit pe 29 noiembrie 2017 prima stea, iar doi ani mai târziu, în 28 noiembrie 2019 a fost avansat general maior. Cum luna noiembrie s-a dovedit plină de daruri pentru adjunctul DGIA, pe 27 noiembrie 2018 a scos aproape 180.000 de euro din fondurile pentru criză și război ale serviciului secret al Armatei. Cum de nu a sesizat nimeni, mai bine de doi ani, lipsa a 180.000 de euro?? Câți bani are DGIA de scapă Bilanțului anual, în doi ani consecutivi, și doar în urmă cu câteva săptămâni s-au sesizat că ceva „mărunțiș” nu iese la socoteală? Apoi, înțelegem faptul că este inculpat și că, fără îndoială, procurorii militari au dovezi incontestabile, inclusiv, așa cum se pronunță judecătorul Matei există „lipsa oricăror elemente de control în cadrul instituției, neglijență deosebită și posibilă intenție indirectă de sprijin din partea unor persoane din cadrul DGIA”, dar pare mai mult un atac concertat la adresa șefului său. Paradoxal acuzele merg, voalat, către cel care se pare că ar fi cerut demararea unei anchete, generalul Hăpău. Spune Dorel Matei, magistratul militar: „Aceste mențiuni indică instanței deosebite semne de întrebare fiind neclar temeiul pentru care directorul general al DGIA, gl. Hapău Marian, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa”. Coroborat cu paragrafele următoare din Decizia judecătorului se deschide ușor perspectiva unei acuze de neglijență în serviciu și pentru șeful DGIA. Indiferent care sunt motivele, indiferent care este vina gl.mr. (rz) Gherghe, argumentul cu banii scoși de la BCR este cel puțin infantil. Este la fel de posibil ca putregaiul din interiorul DGIA să fie mult mai adânc și acum să fi ieșit duhoarea la suprafață. Foarte puțini știu că DGIA este un serviciu mai secret decât SRI sau SIE, pentru a cărui construcție Ciucă a contribuit direct. Parte prin sprijin nemijlocit și susținere (deh! doar soția lucrează acolo), parte prin tolerarea și cultivarea unei legislații paralele. S-ar putea ca în spatele afacerii “bani pentru război” să aflăm că adevărul e mult mai dureros, iar situația mult mai neplăcută. Ne spune Ciucă, sigur. 

Gl. lt. Zisu a ieșit de ceva vreme din zona de decizie, mai ales după „transformarea” PSD sub conducerea lui Ciolacu, iar generalul Hăpău a primit mai multe semnale că e momentul să se retragă. Gl. lt. Vasile Toader, locțiitor al șefului SMAp, un militar de înaltă ținută morală și profesională, dar inflexibil la sugestii oneroase sau ilicite, va fi „exilat” la Bruxelles (măcar România va avea un ofițer ireproșabil acolo) pentru a i se face loc gl.mr. Ioniță Dorin pe funcția nr.2 din Armată (că doar nu degeaba a fost la o nuntă distanță în a-i deveni cuscru lui Ciucă). Pe gl.mr. Ioniță îl ținem minte ca fiind cel care era să intre cu calul peste Iohannis la parada militară din decembrie 2018. La vârful Armatei, Ciucă a început curățenia de primăvară. Nu din considerente profesionale, altfel ar fi făcut-o în urmă cu cinci ani, cât din rațiuni practice.

Poiana zânelor. În loc de P.S.

La fel ca în situația oricărui consilier de ministru care se respectă nu-i sunt foarte cunoscute atribuțiile gl.lt. (ret.) Lupulescu în preajma doctorului Ciucă. Întâmplător însă, la câteva săptămâni după ce Ciucă a trădat haina militară pentru înregimentarea politică, la Curtea Militară de Apel își face apariția judecătorul George Matei. Tot întâmplător, în ciuda zvonului, împrăștiat generos, că Hăpău dorește să se retragă, acesta refuză să o facă. Coincidența face ca între timp generalul (rz) Coldea, la care Lupulescu se lăuda că merge acasă, să fie „reșapat” de Serviciul de Informații Externe, unde șef este un al doctor al Academiei SRI, Gabriel Vlase, care și el așteaptă verdictul de la CNATDCU privind un eventual plagiat. Întâmplări sau coincidențe, cert este că atacul asupra serviciului secret al Armatei este virulent și evident. Altfel, cum din cei 180.000 de euro peste 80% au fost recuperați, de ce să dispui arestarea preventivă? Pentru 30.000 de euro sau pentru că s-ar putea să vorbească și altceva? Bine, Dorel a hotărât trei ani de închisoare pentru 30 de lei, la el e corect, dar altfel prezumția de nevinovăție ar trebui să funcționeze. Într-un alt dosar, al unui profesor de la liceul „Jean Monnet” (acuzat de raporturi sexuale cu o elevă minoră), Matei a decis să nu-l aresteze pe inculpat pe motiv că eleva l-a provocat, iar profesorul, fricos, a cedat nervos. 

Toate astea se întâmplă într-o armată pe care Nicolae Ciucă o conduce de peste 7 ani.