Parlamentul nostru deseori lasă impresia că e cuprins de letargie și se scufundă într-o lehamite ireversibilă. Greșit! Pasiunea cu care își folosesc aleșii națiunii prerogativele constituționale depășește așteptările noastre legitime. Uneori le depășesc și pe cele legale. Parlamentul lucrează. Are momente în care chiar legiferează. Nu neapărat pentru popor, chiar împotriva lui deseori, dar să nu fie acuzat de lipsă de interes pentru procesul legislativ. 

În urmă cu un an și jumătate pandemia producea fiori planetari, dar grupul parlamentar PMP, ultima redută a regimului băsescian, era cuprins de febra inițiativelor legislative.  Transmiterea unor terenuri, cu titlu gratuit, către Camera de Comerț și Industrie a României / CCIR, a fost un subiect vital pentru cei 15 parlamentari PMP din Parlament. Aproape 49 hectare, în care își desfășoară activitatea SC ROMEXPO SA era urgent să fie transferate, cu titlu gratuit, către CCIR. O suprafață de teren, în una din cele mai scumpe zone din București, estimată la cel puțin o jumătate miliard de euro. Mai puțin numeroasele procese. Generate de retrocedări, cu despăgubiri de peste 300 milioane euro, valoare estimată de RAAPPS, administratorul actual al terenurilor,  sumele urmează să fie acoperite de statul român.

Zorii capitalismului?

Este deja de notorietate faptul că terenul respectiv va fi transmis, printr-o asociere, către proprietarii Grupului Iulius, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar în zonă. Dezvoltarea proiectelor imobiliare în mari centre urbane, prin obținerea unor terenuri pe sume modice sau prin asociere cu autoritățile locale, pare să fie rețeta de succes a omului de afaceri Iulian Dascălu. Terenuri, pe care altfel ar fi plătit sume foarte mari, dar pe care le obține în urma unor dovezi de bunăvoință ale unor indivizi plătiți din bani publici. 

Pentru că rețeaua este foarte ramificată, iar implicațiile sunt greu de acoperit într-un singur material, deschidem astăzi o serie de articole care aduc în atenție informații (multe deja cunoscute) insuficient analizate sau coroborate. 

Un centru comericial deschis la Iași, un altul la Cluj și încă unul la Timișoara, deși aparțin aceluiași investitor, atrag mai puțin atenția Capitalei. Atât de plină de frământări este politica pe Dâmbovița încât curgerea evenimentelor de pe Bahlui, Someș sau Bega cu greu își face loc în agenda zilnică. 

Succesul antreprenorului Iulian Dascălu nu este neapărat o rețetă asupră căreia să aibă exclusivitate. Foarte mulți afaceriști români au reclamat discreție asupra modului în care au acumulat primul milion de euro/dolari. Alții sunt destul de „rezervați” și în ce privește prima sută de milioane sau cele care au urmat. Toți sunt bine ancorați în relații cu politica locală și centrală sau cu serviciile și organizațiile secrete. Cei mai mulți au o relație de prietenie cu Biserică și sistemul bancar, iar când este nevoie găsesc repede un investitor străin care să le susțină dezvoltarea afacerilor. Uneori toate aceste diagrame de relații se intersectează sau se susțin reciproc dând naștere unor povești de succes demne de scenariile unor seriale de film.

„Colaboratorii”, cheia succesului în afaceri

Iulian Dascălu, miliardarul din spatele Iulius Grup, își are originile într-o familie modestă dintr-un cartier muncitoresc al Iașilor. Fără studii sofisticate a reușit o carieră onorabilă de cofetar în primii ani după terminarea liceului, iar diploma universitară a primit-o după vârsta de 30 de ani, de la o universitate obscură... îndelung acreditată. 

În perioada 1990 – 1996 a încercat să facă mici afaceri, în principal cu câteva magazine de pantofi în spații închiriate de la fostele cooperative de producție din Iași. În ciuda eforturilor nu a reuşit să progrese cum ar fi sperat. Afacerile nu au cunoscut un succes foarte mare, ba chiar alunecând către faliment spre sfârșitul anului 1996. 

Spiritul antreprenorial l-a purtat imediat către Timișoara, unde în anul 1997 a deschis un centru en-gros, dar care, iarăși, nu s-a transformat într-un succes care să-i deschidă perspective ulterioare pentru afacerile sale. Cu toate acestea, afacerile derulate în cele două mari orașe ale provinciilor istorice i-au oferit o perspectivă „corectă” asupra succesului: o rețea de relații extinsă în toate zonele de influență ale societății. 

În anul imediat următor, 1998, director al firmei sale este promovat primul ofițer. Cu stele, obținute în cadrul SRI. Implicat activ în reprimarea Revoluției din Banat, locotenent colonelul Atudoroaie a fost acuzat de moartea a peste 40 de timișoreni și condamnat la închisoare cu executare, dar reabilitat aproape imediat de Iliescu. Este trecut apoi sub ocrotirea lui Virgil Măgureanu, șef al SRI în perioada respectivă, unde cunoaște o altă dezvoltare a carierei profesionale. 

„Asocierea” cu un general al celui mai important serviciu de informații intern i-a deschis lui Iulian Dascălu calea către un alt nivel al afacerilor. În anul 1999 reușește să obțină un credit de 70 milioane euro de la Banca Națională a Greciei. Împrumutul, obținut  cu ajutorul lui Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, era acordat de o bancă fără filiale în România și, mai ales, în condițiile unor garanții aproape inexistente.

Un an mai târziu, în anul 2000, deschide, în urma unei asocieri cu Primăria Iași, primul centru comercial din rețeaua Iulius Mall. Era primul Mall din provincie într-o perioadă în care doar Bucureștiul se putea „bucura” de un astfel de complex comercial. Aparent fără foarte mari dificultăți într-un interval de 3 ani, 2005-2008, Iulius Grup deschide Mall-uri, succesiv, la Timisoara, Cluj și Suceava.  În 2012 ansamblului arhitectural Palas, cel mai mare proiect urbanistic realizat în nord-estul ţării, este deschis în prezența premierului Victor Ponta și a Mitropolitul Moldovei, IPS Teofan care a transmis și mesajul... Patriarhului Daniel. Costurile totale ale investiţiei, începută în 2004, au depășit 330 milioane de euro, dar la data inaugurării era plin de procese și contestații în instanță.

Spiritul antreprenorial cu relații se întreține

Deși perioada următorilor 4-5 ani a însemnat dezvoltarea relațiilor lui Iulian Dascălu pe mai multe coordonate, afacerile sale lasă tot mai mult senzația unora coordonate de serviciile secrete. Atât de largă și complexă este diagrama de afaceri a unui individ încât greu poți face abstracție de interesele care se adună în spatele său.

Colaborarea cu ofițeri ai serviciilor secrete sau din rândul poliției, a fost constantă și nu s-a limitat la simpli lucrători ai acestora. Câteva nume, ale unor ofițeri ajunși în poziții de conducere ale firmelor lui Dascălu:  Generalii Vasile Alexoae (fost şef al Securităţii din Roman) şi Tiberiu Simion (fost şef al SRI Iaşi), coloneii Cornel Huţanu (fost şef Contrainformaţii SRI pe Moldova, apoi fost şef SRI Suceava), Corneliu Dogaru (fost şef al SRI Iaşi), Dorin Mocanu şi Ovidiu Feraru (fost şef la Miliţie) sau Florin Vezeteu (primul şef al SRI Iaşi). Nici procuratura sau judecătorii nu au fost neglijați, unii magistrați regăsindu-se direct pe statele de plată ale Iulius Grup, alții având o atitudine „prietenoasă” față de acesta. Cum nu au fost neglijate autoritățile cu responsabilități de control asupra afacerilor sale. De la angajați cu funcții importante de conducere în Inspecția Muncii sau ANAF, până la cei din Primării și Consilii Județene, plaja celor care ulterior ajung să lucreze pentru Dascălu este foarte largă.

Legătura deosebită cu Biserica Ortodoxă Română a fost cultivată și întreținută cu grijă. Cununia religioasă a lui Dascălu a fost oficiată de ÎPS Daniel, cu câteva luni înainte de a fi ales Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La evenimentul care a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana din Italia, în anul 2007, Daniel a fost însoțit de cinci preoți de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. În 2012 Patriarhul Daniel adresa, prin ÎPS Teofan „calde felicitări domnului Dascălu (...) şi binecuvântări celor ce îşi vor desfăşura activitatea la Palas”. Cei care nu merg la Palas... Dumnezeu cu mila.

O altă relație atent cultivată a fost cea cu partidele și politicienii din zonele în care Dascălu își dezvolta afacerile, dar cu impact la nivel național. Dacă l-am amintit deja pe Victor Ponta să subliniem că la Iași a beneficiat de susținerea deplină a lui Gheorghe Nechita. Sau Mihai Chirică, membru al „fan club Dascălu” încă de când era doar director tehnic în Primărie. Deși PSD-ul nu a fost neglijat, susținerea importantă a venit majoritar din partea PNL, cu concursul PDL și ulterior PMP. Dacă la Iași Relu Fenechiu a fost cel mai mare susținător la început, în  Cluj a mizat pe liberalii din jurul lui Marius Nicoară. La Suceava democrat liberalii Ion Lungu și Gheorghe Flutur s-au declarat împătimiți ai afacerilor lui Ion Dascălu. La fel cum liberalul Nicolae Robu de la Timișoara a fost atât de încântat de prezența Grupului Iulius în orașul de pe Bega încât Iulian Dascălu a primit titlul de cetățean de onoare al orașului printr-o procedură desfășurată în regim de urgență. 

Nici cluburile selecte ale organizațiilor mai mult sau mai puțin secrete nu au fost neglijate de Dascălu. Asociatul său de la Suceava, Stelian Nistor, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, a ajuns între timp „șef internațional” al masoneriei, fiind preşedinte al Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian. Clubul Rotary, al cărui membru este Dascălu, are reprezentanți importanți în zona relațiilor sale, mai ales prin Eugen Butur, fost șef al Direcției Regionale Vamale Iași și cumătru cu Radu Timofte, fost șef SRI.

Relația cu sistemul bancar a fost aproape maternală, iar ușurința cu care Dascălu a reușit să obțină de-a lungul anilor împrumuturi de sute milioane de euro arătă o pasiune ascunsă a băncilor pentru antreprenorul ieșean. Un sindicat format din BCR, Erste Group Bank AG Viena, UniCredit SpA Milano, UniCredit Bank România, Raiffeisen Viena, International Investment Bank, OTP Bank România și Banca Transilvania i-a acordat în aprilie 2020 un credit total de aproape 300 milioane euro. Credit necesar, în primul rând, pentru a începe dezvoltarea noului complex Palas de pe terenul de la Romexpo. 

Toate construcțiile Iulius Group au avut parte de scandaluri în privința avizelor și autorizațiilor, dar acestea au fost permanent mușamalizate, de Justiție sau de către autoritățile locale. Terenuri acordate în condiții care deseori au făcut subiectul unor investigații și împrumuturi sau/și datorii ale firmelor sale greu de gestionat în condiții normale. Sprijinul constant al serviciilor și tot mai evident al unei părți importante din mass media. Modul în care clasa politică, cu deosebire din partidele actualei Coaliții Rotative, îl sprijină fără rezerve. Toate acestea fac din Iulian Dascălu nu doar un antreprenor de succes în dulcele stil mioritic, dar și personaj important al serialului nostru. 

(Episodul următor: „Viața umilește filmul: Din România, cu dragoste, pentru Africa de Sud”)