Dar cui s-a adresat în România? Politicienilor? Nu cred. Sau prea puțin lor, aleșilor. Românilor? Cu siguranță. Ei au răsturnat acel mizer regim de tâlhari al lui Ceaușescu, Ei pot face diferența acum. Ei au sărit să-i ajute pe refugiați, Ei vor strânge cureaua dacă va fi cazul unor sancțiuni și mai puternice. Lor, românilor, le-a mulțumit că au grijă de refugiați. Ei, românii, vor participa la reconstrucția Ucrainei.
Și îl mai admir pe Zelenski pentru ceva. Cred că are cele mai mari co... din lume. Câți dintre noi ar fi stat blană, nemișcați, atacați fiind de „măreața” armată roșie? Și cu aceeași pantaloni pe el... Uite, el a stat. Ba chiar a dat și pumni înapoi de i se bălăngăne capul hidrei kremlineze și acum, la 40 de zile. Și mușcă oameni care nu pot să se apere, că așa fac rușii de când îi știu. Da, îi știu. Și chiar bine.
O să spuneți că nu e de la el. Că-i spune cineva ce să facă, ce să spună, la urma urmei este doar un actor. Poate. Dar dacă este așa, îl și respect. Pentru că este un politician care știe să asculte. Care nu se jenează să folosească ceea ce alții, mai pricepuți, îi oferă. Ce politician de la noi face așa ceva? Nu cunosc. Ai noștri se întrec să-și ia consilieri care nu contenesc în a pupa dosul. Nu și-ar lua unul care să le atragă atenția unde greșesc, care să-i învețe să țină intactă legătura cu oamenii obișnuiți. Okay, simți nevoia de a-ți spune unul zilnic cât ești de deștept și frumos dar, băi nene, angajează și unul care să te facă măcar să pari... altfel. Empatic măcar. Și să fii util celor care te-au ales. Daa, e greu...
Pot să mai spun o chestie. Slavă Domnului că Zelenski nu era vreun admirator de-al lui Putin. Europa asta a noastră ar trebui să fie conștientă că nu poate lăsa ca acest nou Zelenski să devină cumva prietenul, sau aliatul, sceleratului de la Kremlin. Ar fi o echipă mortală pentru lumea noastră, așa cum ne-o dorim. Sau cum visăm să fie.
Zelenski ne-a învățat în ultimele 40 de zile cum este să ai grijă de țara ta, de oamenii de lângă tine, de oamenii pe care nici nu-i cunoști. Nu ne-a predat o lecție, doar ne-a inspirat una. Da, este un actor. Unul care atunci când tace pare că auzi ce-ți spune. Și un politician care atunci când vorbește... vezi deja imaginile de care sufletul tău are nevoie pentru a merge mai departe. Mi-aș dori și eu un politician pe care să nu-l fac idol dar să-l admir și să-l respect.
Un ultim lucru. Ar trebui să nu uităm niciodată că, într-un război, adevărul este cel care moare primul. La un moment dat o să fie extrem de important.