Este clar că singura soluție pentru noi, România, este să mergem mai departe cu UE și NATO. Nu există alternativă. Pe de altă parte, ar trebui să învățăm din greșeli, măcar în al 12-lea ceas, și să construim o alianță reală, una în care libertatea și democrația să fie cu adevărat valori intangibile. Până acum 2 ani însă, din păcate, duplicitatea Occidentului a permis Federației Ruse să-și dezvolte politicile agresive și revanșarde, încălcând aproape toate legile internaționale în vigoare.
RuZia, tovarășa (de afaceri) din Est
Franţa a fost de acord, în 2010, să vândă Rusiei două nave de război din clasa Mistral (noi-nouțe). Suma? 1,2 miliarde de euro (companii implicate: DCNS şi Alstom).
O astfel de navă poate transporta până la 16 elicoptere, 13 tancuri și aproximativ 100 de alte vehicule. Aceasta dispune de asemenea de facilități pentru personalul de comandă și este echipată cu un spital de 69 de paturi. Afacerea a căzut după ce Putin a invadat Crimeea, la presiunile celorlalți aliați NATO. Una dintre nave era chiar pregătită pentru livrare!
Din 2008 (culmea, anul în care Georgia a fost invadată de Rusia) până în 2012, Franţa a facturat comenzi de armament către Rusia în valoare totală de aproape 1,2 miliarde de euro, având în aceşti 5 ani peste 400 de licenţe de export de armament către Rusia.
Aventura ruso-franceză nu s-a terminat aici. În perioada 2018-2019, președintele francez E. Macron ține discursuri despre „moartea cerebrală a NATO” și „necesitatea unui parteneriat UE-Rusia”. În ceea ce privește Ucraina, i-a invitat la Paris pe preşedintele Zelenski, alături de preşedintele Putin, pentru a-și prezenta clar viziunea de federalizare a Ucrainei. Una peste alta, vorbea despre faptul că acel concept „occidentul transatlantic” este învechit. Soluția? Să ne integrăm în marele proiect eurasiatic. Lansat de Putin.
Nici Germania nu s-a lăsat mai prejos. În 2012 a încheiat un contract de 120 milioane de euro care viza construirea „la cheie” a unei baze militare supermoderne în regiunea Volga. (Companii implicate: nimeni alta decât Rheinmetall).Doar în 2012, Germania a avut emise 450 de licenţe de export militar către Rusia și a vândut armament ușor în valoare de 40,4 milioane de euro. În perioada 2005-2013, Germania a livrat Rusiei tehnică militară în valoare de peste jumătate de miliard de euro. Iar exporturile și colaborarea militară nu s-au oprit nici măcar după anexarea Crimeeei de către Rusia.
Un alt membru NATO care a făcut afaceri bune cu Rusia este... Turcia. Propunerea Rusiei, în 2013 (concretizată în mare parte) consta în dezvoltarea comună a unui sistem de rachete sol-aer. SAM. Sistemul era bazat pe conceptul rusesc S-300. Moscova a mai oferit sistemul de rachete sol-aer Buk, Tor și sistemul combinat de rachete și artilerie Pantsir-S1. Valoarea „colaborării” nu este cunoscută dar se estimează că Turcia a plătit Rusiei sume de ordinul sutelor de milioane de euro.
Însă cele mai profitabile relații cu Rusia, în industria de apărare (și atac, evident), le-au avut marile companii occidentale, în special americane. Exporturile de componente electronice pentru tehnică de luptă proveneau de la giganții tehnologici precum Intel, Analog Devices, Advanced Micro Devices și Texas Instruments. Afacerile însumau, înainte de invadarea Ucrainei, peste 30 de miliarde de dolari.
Momentul 24 februarie 2022 nu a însemnat încetarea acestor raporturi, doar reducerea lor. Și, evident, afacerile s-au derulat „cu perdea”. Moscova a importat componente critice în valoare de peste 22 de miliarde de dolari doar între ianuarie și octombrie 2023!
În loc de happy-end
Pentru final, mai las adepților teoriei „NATO a provocat Rusia” o informație gen „știaţi că”: Franţa şi Ucraina au fost statele care au criticat, alături de Rusia, amplasarea scutului antirachetă în state europene, inclusiv România. Momentul? 2011, la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti.
Nu în ultimul rând, investițiile occidentale din Rusia (fără legătură cu industria militară) cumulau 75% din investițiile străine directe. Mii de companii mari din toată lumea au generat 5 milioane de locuri de muncă (12% din forța de muncă din Rusia) și aproape 40% din PIB-ul țării pe care o conduce Putin. Multe state din Europa de Est nu au avut norocul să fie „atacate” cu o asemenea forță financiară. Mai multe date găsești AICI.
Referințe:
https://www.thelocal.de/20140423/germany-arms-russia-ukraine-war-
