PR-ul indian susține că așa zisa suspendare temporară a celor doi manageri ar avea la bază ancheta pornită de procurorii DNA ca urmare unei sponsorizări cu cântec făcute de combinatul siderurgic la solicitarea fostului ministru al Mediului, Costel Alexe către o societate deținută de soția sa: 22 de tone de produse siderurgice în valoare declarată de aproximativ 100.000 de lei.

Este drept că în comunicatele sale oficiale, DNA susține că sponsorizarea – cadou ar fi fost făcută „în natură” din produsele combinatului pentru ca fostul ministru să semneze un document de autorizare a unor transferuri de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în beneficiul Liberty Galați. Atunci când vine vorba de vinovați, procurorii anticorupție evită să pună un diagnostic clar, contrar obișnuitelor scurgeri de presă suculente cu care eram obișnuiți în cazul unui dosar de acest calibru.

Un motiv în plus care susține că lucrurile sunt departe de a fi tranșate în ancheta DNA este că anchetatorii nu au luat încă în calcul faptul că certificatele primite de la statul român de Liberty Galați în ultimii ani, inclusiv cele cu privire la care există suspiciuni că ar fi fost traficate cu sprijinul lui Costel Alexe, au fost alocate în baza unor evaluări intenționat eronate prin includerea de către Liberty Galați și acceptarea de către decizionalii ministerului Mediului a unor uzine mari poluatoare din arhitectura unității siderurgice în planurile de alocare din perioada 2013-2020 (Oțelăria nr.3 oprită definitiv în 2008, Uzina Cocso-Chimică oprită definitiv în 2009, Mașina de Aglomerare nr.7 oprită definitiv în 2010 etc.).

Schimbare de plan

În perioada 2019-2020, în era lui Sanjeev Gupta, Liberty Galați a beneficiat de aproximativ 11 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu o valoare totală de peste 250 de milioane euro, o sumă cu aproximativ 70 de milioane euro mai mare decât garanția de stat /împrumutul pe care-l solicită GFG Alliance din partea Eximbank, adică 180 de milioane euro. Căci da, mai nou, Sanjeev Gupta și-a redus pretențiile ridicate în fața reprezentanților statului român și a solicitat o garanție de stat din partea Eximbank de doar 180 de milioane euro de la 250 de milioane euro cât a solicitat inițial.

Reducerea sumei solicitate ar avea la bază neînțelegerile lui Sanjeev Gupta și ale celorlalți membri ai top managementului indian, cu reprezentanții Greensill Bank Germania – principalul creditor al Liberty  Galați, care deține și gajul asupra activelor companiei gălățene de la momentul preluării unității din patrimoniul fostului proprietar – L.N. MITTAL. Astfel, presat  de decizionalii băncii germane, la sfaturile consultanților și ale oamenilor săi de încredere din top managementul indian al Liberty Steel Group, Sanjeev Gupta și-a schimbat din mers planurile și pretențiile financiare însă nu a renunțat la ideea de a folosi banii pentru rambursarea datoriilor către creditorii externi ai GFG Alliance, deși pretinde în mod constant că obiectivul său este să dezvolte Liberty Galați. Jocurile financiare periculoase ale lui Sanjeev Gupta par să impresioneze mai mult Greensill Bank Germania decât pe finanțistul Cîțu, de vreme ce voci autorizate din piața de profil susțin din ce în ce mai puternic că banca germană vrea deja să se pună la adăpost de un eventual eșec al negocierilor investitorului cu Guvernul Cîțu, prin vânzarea activelor pe care le deține sub gaj pe platforma Liberty Galați.

Decizia lui Sanjeev Gupta de a se debarasa de Grecu și Borș pare mai mult a avea legătură cu divergențele apărute la vârful top managementului dupa preluarea afacerii siderurgice de către GFG Alliance decât cu lupta anticorupție resuscitată de DNA prin intermediul dosarului Alexe, mai cu seamă că potrivit unor surse autorizate din piața locală de asistență juridică ( cu experiență serioasă în spate, în dosare din România), avocații companiilor  multinaționale și-ar sfătui cu mare reținere clienții să ia astfel de decizii pripite invocând un dosar penal care nu a fost nici măcar înaintat judecătorilor pentru a stabili vinovații.

Prin desele schimbări de straegie, Sanjeev Gupta pare mai mult că încearcă să joace tare lucrând la nervii tuturor celor implicați în afacerea finanțării combinatului, însă metodele lui sunt grosolane dacă este să ne luăm după imaginea miliardarului venit din Olimpul financiar al Londrei care mimează din ce în ce mai prost în ultima perioadă că nu ar fi  foarte bine informat despre victimele sau fantomele luptei anticorupție dintr-un stat a cărui economie este dezmembrată bucată cu bucată prin metoda “ inculpărilor provizorii” de vineri seara.

Un jucător de talia unui „steel tycoon” ar privi foarte convenabil acoperirea unui tun financiar de 180 de milioane euro prin diversiunea culpabilizării publice a unor angajați din top management, implicați fără voia lor într-o anchetă de corupție care are implicații politice importante și care vizează un fost ministru al Guvernului cu care Sanjeev Gupta a semnat conci memorandumuri pline de promisiuni și speranțe pentru economia României.

Poate că strategia lui Gupta s-ar adapta iar din mers. Nu ar fi o surpriză. Însă, poate că DNA ar trebui să se întrebe, și să cerceteze, dacă este posibil ca mituirea unui înalt oficial al statului român să fie doar o acțiune individuală a unui manager executiv, întreprinsă fără știința top managementului indian.

O altă schimbare de strategie a miliardarului indian ar putea fi lesne sesizată și dacă procurorii anticorupție ar arunca o privire mai atentă asupra responsabililor care au hotărât ca Liberty Galați să primească alocări supraevaluate de certificate de emisii de gaze cu efect de seră estimate la peste 400 de milioane euro în contul unor obiective oprite și demolate.

 

Click aici pentru partea a IV-a

Click aici pentru partea a II-a

Click aici pentru partea I